luni, 20 septembrie 2010

APICULTURA PENTRU TOTI

Abatele Warre

(1867-1951)


APICULTURA PENTRU TOTI




Traducere din Beekeeping for all, varianta engleza de Patricia si David Heaf, iulie 2007. Original in limba franceza: L’Apiculture pour tous

Emile Warre, editia a 12-a 1948,

de catre Cernagor Nicolae


Cernagor Nicolae isi rezerva toate drepturile din prezenta traducere.

Permisiunea de reproducere a oricarei parti din text se va obtine de la Cernagor Nicolae, Babadag 825100, Str.Garii 32, Jud Tulcea

Adresa E-mail : cernagornicolae@yahoo.com


Nota la editia 12-a1: ,,Abatele Warre a murit in 1951.Conform legii dreptului de autor2, mostenitorii sai trebuie sa-si dea acordul pentru utilizarea scrierilor sale. Neputand sa-i contactez mostenitorii mi-am permis sa distribui acest document tuturor si catre toti cei interesati.Si sa aduc astfel la cunostinta oamenilor acest fel de stuparit G.F.''

1.Reproducerea editiei din 1948.

2.Art L 123-1: ,,Autorul se bucura, pe perioada vietii sale, de drepturi exclusive asupra lucrarilor sale sub toate formele in obtinerea de venituri financiare.

Dupa moartea autorului, drepturile se transfera mostenitorilor sai pe perioada drepturilor civile si pe urmatorii 70 de ani''

Inainte de a va parasi, as dori dragile mele albine, sa-mi scobesc numele in aceste frunze, copac binecuvantat ce si-a tras toata seva din locul in care vietuiti.

In umbra sa mi-am lasat grijile, mi-am vindecat ranile.Orizontul sau mi-a implinit dorintele, de aceea pot vedea cerurile.

Singuratatea sa e mai mult blanda decat tulburatoare.Prietenele voastre l-au vizitat.L-ati inviat cu zumzetul vostru.

Si pentru ca sunteti nemuritoare, dragi albine, veti zumzai iarasi si iarasi in frunzisul sau, acolo unde sufletul meu se va odihni.

Va multumesc!

E.Warrè

Apicultura pentru toti

---------------------------------------------------------------------------------

Scopul stuparitului

Apicultura sau albinaritul este arta de intretinere a albinelor cu intentia de a obtine maximul din aceasta munca cu un minim de cheltuiala.

Albinele produc roiuri, regine, miere si ceara.

Productia de roiuri si regine ar trebui lasata pe seama specialistilor. Productia de ceara ar avea oarecare valoare, dar aceasta valoare este diminuata de costurile de prelucrare.

Productia de miere este principalul scop al stuparitului, si cel pe care il urmaresc apicultorii inainte de orice, si asta deoarece productia este valoroasa, poate fi cantarita si evaluata.

Mierea este o excelenta mancare, un bun remediu, cel mai bun dintre indulcitori.Va trebui sa intram mai in detaliu pe tema aceasta. Mierea poate fi vanduta tot in atatea moduri in care se si consuma. Ca atare, in cofetarii, in prajituri si biscuiti, in bauturi sanatoase si placute-mied, cidru de mere, vinisor.

De asemenea este bine sa luam aminte ca stuparitul este o activitate fascinanta si constituie odihna pentru minte si trup.

Apoi, stuparitul este si o activitate morala, atata timp cat ne tine departe de cafenele si de locuri indoielnice, punand inaintea stuparului un exemplu de munca, ordine si devotament pentru o cauza comuna. Mai mult, stuparitul este eminamente o activitate sanatoasa si eficienta in acelasi timp, deoarece se practica in aer liber si pe vreme frumoasa. Razele soarelui fiind inamicele bolilor, stapanele vitalitatii si a vigorii. Dr.Paul Carton scria: Tot ce avem de facut este sa educam generatia sa respinga alcoolul, carnea si zaharul si sa accepte marile beneficii ale miscarii. Existenta umana este o existenta diversificata.

Corpul are nevoie de exercitii fara de care se atrofiaza. Mintea are nevoie de exercitii de asemenea, altfel se deterioreaza. Intelectul se deterioreaza pe fond psihic. Muncitorii ce deservesc masinile automate, sufera deteriorari ale intelectului.

Munca pamantului se potriveste perfect existentei umane. Acolo, ambele, mintea si trupul isi iau partea lor.

Numai ca societatea are nevoie de ganditori, birocrati si operatori la masini.

In mod cert acestia nu pot fi si fermieri in acelasi timp. Dar in timpul liber (trebuie sa aibe asa ceva), pot fi gradinari sau apicultori, satisfacandu-si astfel nevoile specific umane.

Aceasta munca e mai buna decat orice sport modern si exercitiile sale, micimea si nuditatea sa.

Astfel, daca francezii se vor intoarce spre pamant, vor fi mai robusti si mai inteligenti. Si asa cum inteleptul Engerand spune, Franta va deveni din nou pamantul echilibrului, fara agitatii si fara caderi colective ce dauneaza populatiei; va deveni iar un pamant al linistii si clarviziunii, al ratiunii si intelepciunii, o tara in care sa merite sa traiesti. Si hai sa nu uitam vorba lui Edmond About: singurul capital etern, fara de sfarsit si inepuizabil e pamantul.

In fine, un lucru deosebit de important: albinele polenizeaza florile copacilor. Apicultura contribuie din plin la umplerea cu fructe a cosurilor. Acest singur argument ar trebui sa fie suficient sa stimuleze pe toti aceia care au un colt de livada sa se apuce de stuparit.

Conform lui Darwin, auto polenizarea florilor nu este o regula generala. Polenizarea incrucisata, care e mult mai comuna, necesitand polen de la diferite flori sau chiar diferite plante, si asta pentru ca apar diferente de timp la maturizare a partilor femeiesti si barbatesti la aceeasi floare, tocmai pentru a preveni auto polenizarea. Se intampla destul de des, daca agentii externi nu intervin, florile sa nu fructifice sau sa fructifice mai putin; multe experimente au aratat asta.

Hommell a spus-o foarte bine: albina, atrasa de nectarul secretat la baza petalelor, strapunge floarea pentru a bea sucul produs de nectarine, acoperindu-se cu praful polenizator care cade de pe stamine. Golind prima floare, deobosita lucratoare merge catre urmatoarea recolta; polenul carat cade pe stigma iar fertilizarea, care altfel ar fi fost la mila vantului, este garantata.Astfel albina, lucrand fara relaxare si vizitand mii de corole, isi meritata numele poetic pe care Michelet i l-a dat : preotul inaripat al casatoriilor florale.

Hommell chiar a incercat sa prezinte o imagine a beneficiilor aduse de albine.

O familie, spune el, care are doar 10.000 de culegatoare, ar reprezanta media unei familii ce cuprinde 80.000 de indivizi.Sa luam in considerare ca aceste 10.000 de albine ies de 4 ori intr-o zi din stup atunci in timp de 100 de zile vor face patru milioane de zboruri. Si daca inainte de intoarcere viziteaza in medie 25 de flori, atunci toate albinele viziteaza 100 milioane de flori in decursul unui an.

Nu este exagerat sa luam in calcul ca daca din zece flori fertilizate, cel putin una este fertilizata de albina sa avem o centima (subdiviziune monetara n.tr.) la fiecare 1.000 de fertilizari.Luind in calcul numai aceasta minima estimare rezulta un beneficiu de 100 de franci produs doar de un stup.Acest calcul matematic este de necontestat.

Sigur, horticultorii si viticultorii se afla in opozitie cu albinele pentru ca acestea vin si le bea sucul din fructe si struguri. Daca vom urmari insa atent albinele vom vedea ca acestea evita fructele si boabele intacte si le sorb doar pe cele ale caror pielita a fost perforata de pasari sau viespi cu mandibule mai puternice.Albinele preiau doar sucul care oricum s-ar fi uscat si s-ar fi pierdut.E total imposibil ca albinele sa faca ceea ce sunt acuzate ca fac deoarece forta mandibulelor lor nu le permite sa rupa pielita fructelor sau a boabelor de struguri ce protejeaza pulpa.


Avantajele practicarii stuparitului

Ma simt dezamagit de cei ce practica stuparitul doar pentru a castiga bani. Acestia se priveaza singuri de o dulce indeletnicire. In tot cazul, banii sunt necesari pentru a trai. Banii sunt utili celor ce vor sa emane bunastare in jurul lor. Cu siguranta, suntem indreptatiti sa ne inchipuim ca stuparitul ne poate oferi asa ceva.Citind in mod regulat carti si reviste, putem fi dusi in eroare din acest punct de vedere.


Minciunile

Pentru a incuraja intoarcerea catre pamant ori pentru a-i induce in eroare pe cei ce s-au intors, asociatiile apicole ori inamicii propriei natii, publica sistematic anumite lucruri in reviste.

Probabil de catre acei stupari cu slabe rezultate, dornici sa elimine concurenta. In asa fel sunt unii care afirma ca recolta unui stup e de numai 10Kg de miere maxim, si asta uneori. La cealalta extrema, un profesor afirma ca 100Kg de miere trebuie neaparat obtinute si asta doar daca se aplica cele mai moderne metode.

Un doctor american spune ca media pe stup poate fi 190Kg de miere, si ca aceasta ar fi maximul. Bineinteles daca stupii primesc 200Kg de zahar fiecare. E adevarat, dar nu este acesta un caz de frauda?



Adevarul

Nu e stup si nici metoda de stuparit care sa transforme pietrele in miere. Indiferent cat de mult am pregati stuparul, cat am mari prolificitatea matcii sau am imbunatati conditiile de mediu.

Recolta pe stup variaza de la o regiune la alta, de la un stup la altul si de la un an la altul si tine de disponibilitatea zonei, de prolificitatea matcii, temperatura in cules si pregatirea stuparului.
Pe cand traiam la Somme ( regiune din Franta), aveam o recolta anuala medie de 25 Kg pe stup. Intr-o regiune nectarifera, recolta poate fi mai mare. Aici in Saint-Symphorien, o regiune saraca, recolta medie este de numai 15 Kg. Mai exact, in 1940 stupii m-au costat 300fr. bucata.
De la fiecare am luat 15Kg de miere. Pretul vrac a fost 18 fr iar la piata 22 fr. Fiecare stup a necesitat o ora si jumatate, in medie, de munca pe total pe timpul anului. Acum se poate vedea rezultatul muncii si banii castigati de pe urma stuparitului, chiar intr-o zona saraca in nectar.


Stuparitul este o scoala buna

Coppee zice ca esti norocaos daca poti darui. Norocul inobileaza sufletele elitelor.

Cum norocul nu este insa la indemana orisicui, puteti avea totusi parte insemnata de noroc, in natura.

Florile intineresc frumos si neincetat.Cainele isi arata credinciosia fara margini, chiar in ghinioane-nesecata recunostinta.Albina este o stapana si o incantatoare profesoara in acelasi timp.Ne da un exemplu de intelepciune si de viata motivata, cu care ne consoleaza in stresul vietii.

Albina se multumeste sa se hraneasca cu ceea ce ii ofera spatiul din jur, fara sa adauge sau sa scada ceva. Nu tu mese gata pregatite; nu tu importuri de trufandale.

Si albina, oricat de bine aprovizionata ar fi, nu consuma mai mult decat este absolut necesar. Fara lacomie.

Albina face uz de teribila sa intepatura si-si da viata pentru apararea familiei si proviziilor sale.Altfel, la cules albina se comporta pasnic fata de oameni si animale, fara nici un repros, fara lupta. Este o pacifista dar nu si slaba.

Fiecare albina are sarcini in acord cu varsta si abilitatile sale.Isi indeplineste sarcinile fara alte dorinte mascate, fara rebeliune si furie.Pentru albine nu exista activitati umilitoare. Regina oua neobosit, asigurand numai asa perpetuarea familiei.Lucratoarele isi impart cu afectiune munca intre tinerele larve, sperantele in viitor ale familiei si mireasma placuta a campului de unde isi aduna mierea din zori pana la asfintit.Nu e loc de inutili in familia bazaitoare.Fara parlamente; aceasta tacuta populatie nu are gust pentru legi noi si nici nu are timp de pierdut cu discutii inutile.

Noi numim albina care oua regina.Acest lucru este incorect. Nu exista nici regi nici regine nici dictatori in stupi.Toata lumea e pe posturi in interes comun.Fara egoism.

Albina observa o lege care pe cat e de sanatoasa pe atat e de necesara, o lege pe care oamenii de regula o ocolesc ,,in sudoarea fruntii tale sa-ti castigi painea''. Si observ ca aceasta sudoare a albinei, pe care doar o curata, e de folos in alta privinta. Sudoarea ei, transformata in masuri de ceara, asigura materialul necesar pentru constructia minunatelor sale celule, camari curate pentru provizii, un leagan moale pentru tinerii ei.E atat de adevarat ca respectarea legilor naturii este recompensata.

Albinele lucreaza ziua si noaptea fara pauza.Iau o pauza numai atunci cand nu e nimic de facut.Nici macar la sfarsit de saptamana.In casa albinelor nu intalnesti pensionati sau retrasi din munca [...].

Henry Bordeaux zicea: ,,Ce apreciez eu cel mai mult la o familie de albine este ca albina nu tine cont de ea insasi; se daruieste total pentru o munca ce nu-i da satisfactie-se alatura efortului de auto daruire.

Iar pentru mine albinele sunt ceea ce pasarile erau pentru Andre Theuret:

,,Cand aud bazaitul albinelor in frunzis, imi inchipui usor ca zumzetul lor seamana cu cel auzit in copilarie, in gradina parintilor mei''.

Lucrul cel mai frumos la albine este ca ne dau impresia ca sunt mereu aceleasi. Anii trec, imbatranim, ne vedem prietenii disparand, schimbari revolutionare isi fac efectul, iluziile cad unele dupa altele, iar printre flori, albinele pe care le stim inca din copilarie, urmeaza aceeasi partitura cu aceeasi prospetime a vocii. Avem impresia ca timpul nu le afecteaza la fel si fug cumva de moarte, si cum nu le ajutam cu nimic in agonia lor, ne putem imagina

ca avem in fata ochilor acelasi lucru ce ne-a incantat in copilarie, acelasi care in lunga noastra existenta ne-a daruit ore incantatore printre prieteni deosebiti.

Asa cum un iubitor de natura a zis candva: fericit acela care, odihnindu-se seara in iarba aproape de o stupina, in compania cainelui sau, aude zumzetul albinelor in cor cu cantecul greierilor, cu sunetul vantului in copaci, stralucirea stelelor si cu mersul lin al norilor!



Albina

Locul albinelor in natura

Animalele, care se deosebesc de plante prin aptitudinea de a se deplasa, se impart in doua categorii principale : vertebrate si nevertebrate.

Vertebratele care se caracterizeaza prin prezenta unei coloane vertebrale si cuprind : pesti, batracieni, reptile, pasari si mamifere, nu prezinta interes in cazul nostru.

Nevertebratele, cele ce nu au o coloana vertebrala, au cateva ramuri : protozoare, bureti, coelenterate (meduze, corali), echinoderme, viermi, bryozoa, rotifers, moluste, si cordatele, care prin coarda lor dorsala fac tranzitia de la nevertebrate la vertebrate. Din aceasta categorie ne intereseaza artropodele.

Artropodele ( de la grecescul arthron==articulatie si ports, podos=picior) se mai cheama si Articulata. Corpul lor are trei parti distincte : capul, toracele si abdomenul.[….]

Artropodele se impartt in cateva categorii: crustacee (raci), arachnides ( paianjeni), miriapozi, insecte sau hexapode.

Insectele ( de la latinescul in=in si secare-taiere) sau hexapode (de la grecescul hex=sase si ports, podos=picior) se caracterizeaza prin aceea ca au sase picioare.Insectele respira aer.





O insecta




A albina salbatica ; B cuib ; C Osmia







De sus in jos :O matca O lucratoare Un mascul( marime naturala)



Componenta familiei de albine

Familia de albine poarta denumirea de colonie.Fiecare colonie are in componenta trei tipuri de indivizi:

  1. O singura femela, complet dezvoltata. Apta sa depuna destule oua prin care sa mentina si sa asigure marirea familiei.Aceasta este matca, in mod eronat denumita ,,regina''.

  2. Lucratoarele, sau femele atrofiate, incomplet dezvoltate, cele mai multe la numar, 100.000 sau mai multe.

  3. Cativa masculi, care in mod normal apar in sezonul de roire si dispar odata cu incetarea sezonului de cules de peste an. Numarul lor variaza de la cateva sute la cateva mii.


Dimensiunile indivizilor

Matca, lucratoarele si masculii au dimensiuni diferite.Tabelul de mai jos da cateva dimensiuni aproximative, in milimetri:



Lungimea

Deschiderea aripilor

Diametrul toracelui

Matca

Lucratoarele

Masculii

16

12

15

24

23

28

4,0

3,5

4,5



Dezvoltarea indivizilor

Locatarii stupului au stadii de dezvoltare diferite.

Matca are stadiul de ou trei zile, cinci ca larva si 8 ca pupa (in celula capacita), eclozionand in a 16 zi. Se imperecheaza in jurul a 7 zile dupa eclozionare. Incepe sa oua doua zile mai tarziu, undeva intre 25 si 30 de zile de cand a fost depusa ca ou.

Lucratoarea are 3 zile stadiul de ou, cinci larva si 13 pupa (in celula capacita).Eclozioneaza in a 21-a zi. Petrece ca doica sau claditoare cam 15 zile in stup.Incepe munca de culegatoare in a 30-a sau 36-a zi de cand a fost depusa ca ou.

Masculul are 3 zile stadiul de ou, sase zile si jumatate ca larva, eclozionand in a 24-a zi. Devine matur sexual in a 5-a zi dupa eclozionare sau intr-o luna de cand a fost depus ca ou.


NB

Daca matca dispare din stup dand posibilitatea albinelor sa o inlocuiasca, pentru a castiga timp acestea vor lua in lucru intodeauna larve de doua zile, in asa fel incat noua matca va fi gata de eclozionare in a 12-a zi, dupa pierderea matcii batrane.


Matca

Denumirea matcii

In antichitate se credea ca familia de albine este guvernata de un rege. Astazi stim ca in fiecare colonie exista cate o regina, sau mai bine zis o matca, singura femela imperecheata, capabila sa sigure viitorul familiei sale prin depunerea de oua. Legea de baza a fiecarei colonii este interesul comun.Va trebui sa ne conformam insa, denumirii unanim acceptate, numind matca- regina.


Numarul de regine

In mod normal exista o singura regina in fiecare colonie.Uneori totusi, puteam vedea cate doua regine.Unii apicultori spunand ca au vazut chiar trei. Aceste exceptii se datoreaza catorva motive. Regina este prea batrana si nu are suficienta energie sa-si omoare fiica la nastere, asa cum instinctual ar fi facut in tinerete. Ori, este posibil ca stuparul sa fi introdus succesiv cateva regine, banuind ca familia este orfana. Reginele au ramas in viata fiind impinse si pastrate de catre albine in colturi diferite. De fapt ele au format doua grupuri in cadrul familiei, fiecare manifestandu-se ca o colonie distincta. Acest statut dispare cu atat mai repede cu cat coloniile se maresc foarte mult sau vremea rece le obliga se se uneasca.Dezordinea creata la roire, de asemenea permite prezenta catorva regine in stup, prin eclozionare simultana.


Antipatia dintre regine

Cand doua regine se intalnesc, se ataca una pe alta.Cea mai puternica sau cea mai agila, strapunge cu acul abdomenul celeilalte, provocandu-i moartea. Uneori cele doua regine se inteapa una pe alta, ca in cazul duelistilor, omorandu-se reciproc.

Aceasta antipatie exista intre matcile imperecheate, virgine sau inca aflate in botci.

Atunci cand familiile se pregatesc de roire ele cresc 10-15 matci. Dupa ce prima regina eclozioneaza, se grabeste sa gaseasca celulele cu reginele surori gata de iesit sa le intepe. Observ aici modalitatea naturala de selectie. Ramane doar una dintre 10 sau 15 regine. Si anume cea mai viguroasa capabila sa-si salte prima capacelul.


Disparitia reginei

In timpul vizitelor in stupi, putem vedea aglomerari de albine.Daca le separam prin forta sau prin afumare intensa, vom gasi o regina in mijoc.Se zice ca regina este in ghemotoc. Aceasta imbratisare se datoreaza bucuriei sau antipatiei.

Atunci cand stuparul a tinut regina separat prea mult de familia sa, cand i-a dat drumul prea tarziu la o regina retinuta in colivie, in caz de furtisag sau pericol, albinele se infasoara sub forma de bila in jurul ei strangand cat pot de tare, sufocand-o. Alteori acest lucru se poate intampla din cauza antipatiei.Urmeaza inteparea si moartea rapida.

Acest lucru il poate pati o regina batrana trantorita, imediat ce succesoarea a eclozionat, regina pe care stuparul a tinut-o prea mult intre degete sau in mana, modificandu-i sau schimbandu-i mirosul, in asa fel incat albinele nu o mai recunosc, sau regina intoarsa de la zborul de imperechere si care nimereste un alt stup aflat in apropiere decat al sau.


Consecintele disparitiei reginei

O familie de albine careia ii lipseste matca se numeste orfana. Daca matca disparuta nu este inlocuita de stupar sau de catre albine, populatia scade rapid pana la disparitie.


Importanta reginei

Prezenta ei este importanta deoarece este singura care depune oua destinate perpetuarii familiei.Natura de asemenea a luat toate masurile ca ea sa ramana in viata.

Regina se imperecheaza afara, in zbor.Aceste circumstante fac actul in sine periculos pentru o insecta atat de fragila cum e albina.In acelasi fel, unic.

Regina se imperecheaza o singura perioada in viata ei.Si nu paraseste fagurii niciodata, afara de roire cand pleaca impreuna cu o parte dintre albine sa-si intemeieze o noua casa.


Viata reginei

O regina traieste 4-5 ani.Asta inseamna de 50 de ori mai mult decat o lucratoare eclozionata la inceputul sezonului.La fel ca in cazul gainilor, regina devine mai prolifica in al doilea an de viata.


Varsta reginei

Este destul de usor sa deosebesti o regina batrana de una tanara.Regina tanara in primul sau al doilea an de viata, are abdomenul mare, fiind plin cu oua, aripile sunt intacte, capul si corpul acoperit cu perisoari, iar deplasarea sa este agila.Regina batrana in al treilea an e lucioasa, aripile sunt franjurate iar deplasarea este greoaie.


Puterea reginei

Este o greseala sa ne inchipuim ca regina dirijeaza constructia de faguri si imparte munca la lucratoare.Rolul reginei este doar de a depune oua.

Nu e mai putin adevarat ca prezenta reginei este indispensabila in colonie. Importanta rolului jucat de regina si necesitatea prezentei sale se poate observa la familiile orfane. Lucratoarele devin agitate, se trezesc cautand regina umbland in toate directiile.Muncesc mai putin si devin mai putin calme.Situatia se inrautateste cu atat mai mult cu cat nu exista puiet tanar din care sa-si creasca o noua regina.Mai mult de atat, in coloniile care pier de foame, regina este cea care supravietuieste cel mai mult, odata ca este cea mai puternica si a doua pentru ca albinele pastreaza pentru ea ultima gura de miere.

Imperfectiunile reginei

Regina nu are glande ceriere si nici posibilitatea sa aduca polen sau miere.Regina nici nu stie cum sa se hraneasca singura. Daca este inchisa separat intr-o cutie cu putina miere in preajma, va muri de foame, in ciuda mierii prezente. Pare sa fie la fel si in stup. In timp ce depune oua albinele o hranesc cu o mancare destinata puietului larvar, un amestec de polen si miere modificat de o prealabila digestie; iar atunci cand nu oua, doar cu miere. In tot cazul, conform cu cercetarile Dr, Miller, nu lucatoarea este cea care introduce limba in gura matcii, deoarece descarcarea hranei este posibila numai cu limba retractata. Din contra, regina este cea care introduce limba in gura lucratoarei de unde soarbe mancarea gata pregatita pentru ea.


Temperamentul reginei

Regina este timida si retrasa. Un zgomot anormal o sperie. De cele mai multe ori se ascunde in grosul familiei unde nu poate fi stalcita sau in orice caz nu poate fi gasita repede. Regina nici macar nu-si foloseste acul, decat impotriva altor regine tinere.


Infatisarea reginei

Infatisarea reginei o face sa fie usor de recunoscut. Este mai grasa si mult mai lunga decat o lucratoare. Abdomenul sau, in partea subtire, depaseste mult lungimea aripilor.

Deplasarea sa este impunatoare. Se deosebeste de masculi prin corpul mult mai suplu. Masculul are capatul abdomenului mult mai bont si acoperit cu perisori. Aripile sale depasesc abdomenul.


Cum sa gasesti regina

In Stupul Popular (stupul Warre), folosind gratia despartitoare, avem o modalitate mecanica simpla de identificare a reginei, fara pericol de ranire, si fara o cunoastere deosebita din partea stuparului.In stupul cu rame de asemenea avem o modalitate rapida de identificare a matcii in fiecare zi din sezonul cald, cu bune rezultate.

In sezonul activ, regina traverseaza in fiecare zi spatiul ocupat de puiet, cu scopul de a oua toate celulele goale si de a extinde cuibul functie de evolutia familiei. In toiul noptii regina ar trebui sa fie in mijlocul cuibului. In tot cazul, la amiaza regina este in una din extremitatile puietului, o data in dreapta si urmatoarea zi in stanga. Este important sa se evitate stresarea reginei prin ridicarea brusca a ramelor sau afumare excesiva si sa se tina cont sa se introduca rama cu regina exact in locul in care a fost gasita. Daca interventia nu se face la amiaza, regina se va afla cu atat mai mult spre stanga sau dreapta cu cat de tarziu este.


Cu siguranta regina exista

Chiar fara sa o vedem, regina este prezenta daca exista puiet larvar sau si mai bine daca exista oua proaspat depuse iar culegatoarele aduc polen.



Mirosul reginei

Se spune ca regina are un miros puternic, asemanator roinitei, in mod particular mai mult sau mai putin, functie cat albinele se incarca cu el.

Masculii

Denumirea masculilor

Pentru masculi se foloseste in general denumirea de trantori, pe criteriul zgomotului pe care il fac in zbor, putin diferit fata de al bondarilor. In franceza denumirea de fals bondar face deosebirea de bondarul de pe camp.


Detalii ale masculilor

Masculii sunt mai inchisi la culoare.Extremitatile corpului lor au perisori. Picioarele sunt lipsite de pintenii pentru colectat polen. Nu sunt prevazuti cu ac. Au um miros deosebit.


Mirosul masculilor

In perioada roitului masculii emit un miros puternic. Aceasta este modalitatea de a fi recunoscuti de tinerele regine, mai mult decat zgomotul produs in zbor. Mai mult, acest miros face ca iminenta roitului sa fie anticipata.


Comportamentul masculilor

Masculii sunt eleganti si pasnici. Vazuti in stup dau intodeauna impresia ca sunt adormiti.Ies in zbor doar in perioada pranzului si numai pe vrerme frumoasa. Cateodata trec dintr-un stup in altul fara ca albinele sa le faca vre-un rau.


Numarul de masculi

In coloniile sanatoase putem intalni pana la trei mii de trantori.


Rolul masculilor

Toti sunt de acord cu faptul ca rolul masculilor este de a fecunda tinerele matci.

Am impartasit punctul nostru de vedere cu alti stupari cu experienta ca trantorii sunt utili si pentru mentinerea caldurii necesara puietului. Va trebui sa mai revedem aceasta problema atunci cand vom discuta despre reducerea numarului de trantori sau eliminarea lor.


Perioada de viata a masculilor

In clima temperata trantorii traiesc doar cateva luni. Apar odata cu inceputul culesului si sunt omorati de lucratoare imediat ce culesurile se opresc. Sunt retinuti, chiar peste iarna, de catre familiile orfane.


Ce ne spune prezenta masculilor?

Prezenta unui numar mare de trantori la inceputul culesului ne da garantia unei recolte bogate, daca vor fi conditii favorabile de mediu. Pe de alta parte, prezenta trantorilor dupa incetarea culesurilor ne sugereaza o familie orfana sau cu matca epuizata.



Lucratoarele

Rolul lucratoarelor

Lucratoarele au obligatia de a construi si gestiona fagurii precum si de a hrani familia. Lucratoarele cresc puiet, pazesc stupul, il curata si il ventileaza, etc. Nu exista modalitate de a distinge lucratoarele decat prin rolul pe care il joaca in cadrul familiei : doici, culegatoare, cerese etc. Toate lucratoarele sunt destinate efectuarii tuturor muncilor din colonie fara discriminere, in functie de necesitatile de sezon, perioada de timp si circumstante. Numai tinerele lucratoare sunt destinate sa lucreze in interiorul stupului, atata timp cat organismul lor nu este inca adaptat la vremea aspra.


Perioada culesului

Este stiut ca albinele ies din stup oricind de dimineata pana seara, primavara si vara, exceptand pe ploaie sau vreme rece. Este mult mai corect sa spunem ca albinele ies din stup numai daca au si ce face, adica sa gaseasca nectar, polen sau propolis. Ploaia impovareaza asa de tare albina incat o impiedica sa zboare iar temperatura sub 8 grade o amorteste. Vara culegatoarele urmaresc nectarul mai intai de toate, caldura amiezii insa uscand florile.

Primavara aduc foarte mult polen, productia nefiind stopata de caldura sau frig.


Cateva cifre.

O albina cantareste a zecea parte dintr-un gram. Poate aduce in stup la un drum, jumatate din greutatea sa, 0,05 grame, uneori doar 0,02 grame. Pentru a aduce un kilogram de nectar, albina ar trebui sa faca 50.000 drumuri, sau 50.000 albine, un drum. O albina poate face douzeci de drumuri pe zi, la o distanta de 1 Km, aducand 0,4 g nectar. Pentru a aduce 1 kg de nectar, albinele fac 40.000Km, adica mai mult decat circumferinta pamantului.


Perioada de viata a lucratoarei

Lucratoarele pot trai pana la un an, ca urmare a orfanizarii, sau cand depun un efort mai mic.

In coloniile normale, si in sezoanele bune, ca urmare a activitatii intense, lucratoarele traiesc maxim doua- trei luni; in mod obisnuit de fapt trei- patru saptamani.


Obiceiurile lucratoarelor.

Printre albinele aceleasi colonii putem vedea unitate si intelegere cu un grad de perfectiune ca nicaieri in alta parte. Toate albinele au un singur scop si ambitie si anume prosperitatea familiei.

Din acelasi motiv lucratoarele inspecteaza albinele din preajma. Le examineaza si in cazul in care au convingerea ca sunt straine le inteapa de moarte, chiar daca asta ar insemna si propriul sacrificiu.


Polimorfismul albinelor

Diferenta dintre lucratoare si matci provine numai de la forma diferita a celulelor in care au crescut si a hranei diferite. Cine indrazneste sa spuna asta?

Daca in discutie se afla numai dezvoltarea incompleta, putem accepta influenta mediului si a hranei.Se regasesc insa divergente intre matci si lucratoare care nu pot fi atribuite conditiilor sau leaganului. Albinele poseda in mod cert organe de colectare a polenului si producere a cerii care nu se regasesc la matci, iar ele in mod cert poseda organe care nu pot fi regasite la albinele asexuate. Aceste diferente nu pot fi puse pe seama conditiilor. Pot fi puse numai pe seama albinelor doici care stiu din instinct ce tratament sa aplice larvelor ce urmeaza sa fie lucratoare spre a le inzestra cu organele necesare; ele stiu de asemenea ce up-grade-uri sau atrofieri ale organelor necesare sa faca larvei spre a-si putea indeplini functiile maternale.

Trebuie sa acceptam ca albinele doici au uimitoare abilitati, daca vrem sa explicam polimorfismul albinelor.


Ce putem observa in jurul stupinei

Cand temperatura este favorabila secretiei de nectar, este usor de observat activitatea albinelor in campul muncii ori pe scandura de zbor si fara pericolul de a fi intepati, iar cei ce stau departe de stupi nu au cum sa fie intepati nici ei.

Putem chiar sa ne recunoastem albinele si asta ori pentru ca nimeni nu are acest soi de albine in zona ori pentru ca inainte de a parasi stupul, le-am presarat cu vre-un fel de pudra, faina spre exemplu.

Albina la cules de nectar

Nectarul

Inainte de toate nectarul este cel vizat de albine.La sosirea pe o floare albinele despart petalele si-si vara capul inauntrul florii extinzand limba si sorbind picatura de nectar.

Albina se muta imediat pe alta floare si reia procesul.

De tinut cont ca :cu cat nectarul va fi mai intens cu atat va creste numarul de culegatoare; ca albinele par sa viziteze o singura specie de flori; ca prefera anumite specii de flori si ca le ignora pe cele vizitate deja de alte albine.

Albinele extrag nectarul numai din flori, uneori insa si de pe alte portiuni din planta, de pe stipela de mazariche spre exemplu, si in sezonul calduros de pe frunzele de stejar, mesteacan, fag, plop, tei etc. Acest din urma nectar se numeste mana.


Polenul

Albinele colecteaza de asemenea polen pe care il folosesc in hrana larvelor.Albinele care culeg nectar cu siguranta cara si polen, posibil in mod involuntar, dar in mod cert sunt si albine care culeg numai polen, fara nectar.

Albinele colecteaza polenul cu mandibulele si-l aduna in bulgarase dupa care il preiau cu picioarele din fata si-l depoziteaza in cosuletele de pe picioarele din spate.

Sunt anumite flori, cum ar fi matura sau garoafa unde este asa de mult polen incat albinele sunt acoperite complet in el.

Nu o sa gasim niciodata polen de culori diferite adus de albina la un drum. De aici rezultand ca albinele viziteaza doar o singura specie de flori la un zbor. Stim asta pentru ca culoarea polenului variaza de la o planta la alta.


Propolisul

Culegatoarele aduna si propolis de pe mugurii anumitor specii de plante, spre exemplu anin, plop, mesteacan, salcie, ulm etc.

Propolisul este un material rasinos, transparent si lipicios. Albinele il aduc in mici gamajoare ca pe polen. Il folosesc la astuparea crapaturilor si umplerea anumitor spatii.


Apa

In final, culegatoarele aduc apa, pe care o folosesc pentru diluarea hranei albinelor tinere si probabil si pentru lichefierea mierii cristalizate. Albinele au preferinte ciudate: picaturi de roua, apa de mare, apa murdara de balegar din apropierea fermelor.





Ce putem observa la urdinis

Atunci cand temperatura permite, putem observa trantori sau albine lucratoare la zbor.


Trantorii

Trantorii ies la zbor numai in perioadele calde ale zilei.Au un zbor zgomotos si greoi si nu aduc nici polen nici nectar.


Lucratoarele

Atunci cand temperatura este in jur de 8 0C, putem vedea albine lucratoare la urdinis facand diferite munci.Unele din ele fac de garda sau ventileaza aerul altele fac curatenie sau sunt culegatoare.


Paznicii stupului

Albinele de paza intra si ies pe urdinis in continuu.Ele intampina orice albina vine si nu ii permit accesul in stup decat dupa ce ii recunosc, fara indoiala, mirosul. Ele gonesc albinele straine, care arata la fel, si care incearca sa intre in stup sa le fure mierea.De asemenea urmaresc viespiile de tot felul sau fluturii de molie care incearca, cateodata, sa patrunda in stup.


Ventilatoarele

Spre seara, in zilele calduroase, in special daca peste zi a fost adus mult nectar, in afara de paznici, stau albinele ventilatoare, ferme cu capul spre stup, prironite in picioruse.

Bat puternic din aripi ventiland aerul cu un zgomot ce se poate auzi si la o oarecare distanta de stup. Rolul lor este sa ventileze aerul scazand temperatura din stup, accelerand evaporarea nectarului proaspat adus.


Ingrijitoarele

Dimineata, in special primavara, albinele pot fi vazute carand resturi sau albine moarte din stup.Acestea sunt cele ce se ocupa cu curatenia.




Culegatoarele

In final, vom vedea culegatoarele cum isi iau zborul. Ele dispar repede, fara ezitare, spre florile pe care le au deja in memorie.Se intorc ingreunate, uneori aterizand in iarba din jurul stupilor, deoarece sunt pline cu nectar. Altele se intorc avand bulgarasi de polen pe picioruse, galbeni sau de alta culoare, dupa staminele florii vizitate.


Orientarea

In zilele calde, in special dupa cateva zile de ploaie, de cele mai multe ori putem vedea albine zburand in cercuri din ce in ce mai mari in jurul stupilor.Acestea nu sunt culegatoarele ci albine tinere iesite sa faca cunostinta cu stupul si pozitia lui.Acest zbor se cheama ,, zbor de orientare''.( la noi, in vorbirea populara, ,,ies la joc'' n.tr).




In fata: albine moarte scoase afara.In mijloc, doi trantori mai scurti si mai grasi.

In dreptul urdinisului, doua lucratoare cu polen pe picioruse.






In fata: o albina paznic controland o alta albina.In dreptul urdinisului: albine ventilatoare




Albine facand ,,barba''

Barba

Atunci cand este foarte cald, albinele elibereaza spatiul ocupat din stup, iesind pur si simplu afara, formand un grup agatat cu piciorusele ce se prelinge de la urdinis pana pe postamentul stupului.

In aceasta situatie spunem ca albinele fac barba.Albinele fac de asemenea barba si atunci cand se pregatesc de roire.



Ce putem vedea in interiorul unui stup

Faguri

Primul lucru de care avem parte intr-un stup sunt foile de ceara cu cavitati regulate.

Aceste foi se numesc faguri.Cavitatile se numesc celule sau alveole.Unele sunt abia la inceput de constructie, altele sunt terminate.Spatiul dintre faguri este de aproximativ un centimetru.


Celulele

Celulele au diferite dimensiuni.Celulele trantorilor sunt mai mari, cele ale lucratoarelor, mai mici.


Locatarii

Intr-un stup avem, bineinteles, o regina, cateva albine lucratoare si cativa trantori.Am discutat deja despre asta in capitolul anterior.

Regina nu are alta misiune decat sa depuna oua.Lucratoarele in schimb au o multitudine de munci de facut: sa hraneasca regina si larvele, sa aduca nectarul, polenul, propolisul si apa, sa curete celulele fagurilor.Trantorii sunt imprastiati peste celulele cu puiet, aparent fara nici o treaba, probabil incalzindu-l.Daca stupul e deschis in perioade foarte calduroase, trantorii se regasesc pe la colturile stupului, in asa fel incat sa nu obstructioneze cumva lucratoarele.


Faguri in faza de constructie.Vazut din fata si din lateral.



Observati si cateva celule neregulate ce se cheama celule de tranzitie. Apoi cateva celule cu forma deosebita ce aduc a aluna de pamant (noi spunem a ghinda n.tr.).



Oua si larve Sus: celula neterminata c,

dedesubt regina a eclozionat normal

urmatoarea ocupata cu o regina

neeclozionata b,

iar jos o botca roasa

in care regina a fost omorata, d















Celulele pot fi acoperite, caz in care sunt capacite.Cele necapacite pot fi goale, sau sa contina oua, larve, polen sau miere.Celulele contin puiet cand sunt bombate si mate, si miere cand sunt plate si stralucitoare.


Stanga: celule de trantor.Dreapta: celule de lucratoare.In mijloc:celule de tranzitie.


Problemele stuparitului

Nu poate fi negat faptul ca stuparitul este o activitate utila si placuta. Atunci de ce nu se dezvolta mai mult? Nu sunt peste tot albine acolo unde sunt flori de polenizat si nectar de adunat; cel putin nu destule.

Prima problema ar fi ca albinele inteapa. Complexitatea echipamentelor apicole si a tehnologiilor ar fi alta. In final, principala problema ar fi ca castigurile par a fi prea mici pentru a merita sa te apuci de apicultura. Noi am scris aceasta carte avand in vedere sa eliminam toate aceste obstacole. Va vorbim de blandetea albinelor. Va dam desenele stupului profitabil. Va aratam o metoda simpla care e si economica in acelasi timp.

Daca veti urma sfaturile noastre, va asigur ca veti obtine un profit bun.


Stuparitul fara intepaturi

Primul obstacol, raspandit pretutindeni, ar fi intepaturile albinelor. Putem discuta despre albine ore intregi, in orice tara si pe orice treapta a societatii. Peste tot si intodeauna avem parte de urechi atente. Albinele sunt prietenoase dar si cei mai buni prieteni ai lor nu le tin pentru ca le e frica de intepaturi. Intepaturile par a fi, intradevar, formidabile. Asa sa fie?

Albinele sunt uneori maltratate, lovite de seceri sau calcate de animale pe pajisti, dar cu toate acestea acolo nu inteapa.

Incercati un experiment: pe cand copacii va sunt in floare, urmariti albinele culegatoare cand zboara din floare in floare. Daca chiar vreti sa le si distingeti, presarati-le cu putina faina. Dati cate un ghiont albinei, cu degetul; albina va pleca pe alta floare. Mai dati unul si vedeti ca face la fel. Puteti continua acest joc cat timp doriti. Albina se infurie abia dupa ce-si umple gusa cu nectar. Insa nu te inteapa niciodata.

Ati vazut stupari profesionisti lucrand in mijlocul albinelor fara frica, aparent fara nici o precautie, chiar fara masca pe cap.

Stanga: celule capacite de trantor, mate si extrem de bombate.Dreapta: celule de lucratoare, bombate si mate.


Ouale sunt orizontale in prima zi la depunere (desi intriga aceasta precizare, realitatea este ca oul se afla in orizontala, paralel cu solul, prins de fundul celulei n.tr), inlinate a doua zi si culcate pe fundul celulei in cea de-a treia. Dimensiunea larvelor din celule e in raport cu varsta lor.

In prima editie a acestei carti, am reprodus numeroase fotografii ale activitatii de peste an, inclusiv transferul albinelor din cosurile de papura, activitate ce se termina, de regula, batand cu batul in cos.

Se pot vedea in fotografii albinele in cauza; stuparul nu poarta manusi sau masca, inarmat doar cu un biet afumator Bingham si jos la picioare, la deschiderea fiecarui stup, stand linistit pe cainele meu, dragul Polo, un cocker spaniel latos si cu urechile mari.

Nu era nevoie decat de o singura albina pentru crearea disconfortului.Una din acele fotografii apare aici.

Asadar, albinele nu sunt rele prin natura lor.Numai ca albinele au o treaba de facut, sa-si intretina familia si sa o faca sa prospere, aducand nectar si aparandu-l. Iar pentru a-si apara

familia si mierea, sunt dotate cu o arma puternica-intepatura cu venin.



Sus: celule cu miere, capacite. Capaceala plata si stralucitoare.


Acesta e folosit impotriva oricarui inamic, real sau aparent, cu o viteza de care nimeni nu stie cum sa scape si cu o forta in fata careia nici masca, nici manusile sau ghetele, si nici hainele groase nu ii pot face fata.

Asa ca stuparul, oferind albinelor sale casa potrivita, provizii suficiente si prezentandu-se ca un prieten al lor, va fi usor acceptat de catre albine si dupa cateva momente de interactiune, poate sa le scuture sau perieze, fara frica, asa cum se si face de obicei.

Nu cunosc nici un animal cu care sa-ti permiti sa te porti atat de aspru.

As putea descrie doua tipuri de persoane cu risc mai mare la intepaturi. In primul rand persoanele violente; violente in gesturi, violente in limbaj.

Apoi sunt acele persoane ce emana un miros puternic-placut sau nu. Spre exemplu, oamenii cu o respiratie urata, miros ce poate proveni de la o dentitie proasta, stomac bolnav, chiar alcoolism, sau oameni murdari ori parfumati.

Toti ceilalti pot intretine albine fara teama de a fi intepati, cu o singura conditie: sa nu-si trateze albinele ca pe inamici.

Acest lucru va fi cu putinta pentru toti cei ce vor urma metoda mea, fiecare pas pe care il descriu, intr-o maniera precisa si detaliata.

In ciuda afirmatiei mele despre blandetea albinelor, accept ca sunt cu siguranta si persoane nelinistite atunci cand o albina se apropie de fata lor descoperita. Din acest motiv, cu metoda mea, recomand utilizarea mastii, care sa dea stuparului siguranta ca nu va fi intepat pe fata.

Metoda mea, reduce sau elimina riscul de intepaturi. Transferul albinelor dintr-un stup intr- altul se face la o oarecare distanta fata de stupina. Pe timpul acesta , albinele sunt la distanta fata de albinele stupilor vecini sau culegatoarele stupului transferat. Nici un fagure cu albine nu este transferat. Stuparul nu poate stalci sau irita albinele. Conform activitatii de peste an, stupul e deschis o singura data, la recoltat. Iata de ce puietul si cuibul nu se raceste iar albinele nu au motive de iritare. Putem practica stuparitul fara pericolul de a fi intepati.

Nu ezit sa spun ca atunci cand un stupar e intepat de albine ar fi bine sa se intrebe ce greseala a savarsit.


Alegerea stupului.
In afara de adaptarea la intepaturi, o a doua dificultate pentru incepatori este alegerea stupului si intretinerea acestuia.
Sunt o multime de stupi si toti au entuziasti si oponenti. Aceasta dificultate poate fi evitata.Si va spun cum.


Nu experimentati.
Este ceva obisnuit sa auzi incepatori spunand asa; o sa incerc doua sau trei modele curente de stupi, le voi studia si voi vedea care este mai bun.
Numai ca viata e scurta, in special viata activa. In afara de cazul in care sunteti privilegiat, nu o sa puteti trage o concluzie definitiva.
Pentru a testa diferiti stupi, acestia trebuiesc studiati in aceeasi stupina, sub aceeasi atenta ingrijire, minim 10-12 buc din fiecare, pe o perioada de 10 ani.Luati-o si altfel, este nevoie ca acesti stupi sa se afle in aceleasi conditii de amplasament pentru a putea trage o concluzie medie.
Peste acesti 10 ani, multi observa ca un stup se comporta perfect iarna, spre exemplu, iar altul mai bine vara. Astfel se va incerca combinarea avantajelor pe care ti le ofera cele doua sisteme studiate.
Noul stup creat va necesita alti 10 ani de studiu. Peste acesti 10 ani poti constata ca stupul nou creat e foarte bun pentru albine, raspunzand perfect cerintelor lor, dar dezavantajos pentru stupar pentru ca cere prea multa atentie.
Iti trebuie atunci un nou experiment.O sa-l faci?
Ca amator, sa faci asemenea experimente ai multe satisfactii. Aceste experiente le-am facut si eu in multe ore placute.
Cei ce vor sa produca in schimb sau sunt nevoiti sa o faca, ar face bine sa le evite.


Sisteme de stupi studiate in stupina mea: 1.Duvauchelle 2.Voirnot, stup cu doua familii pe opt rame. 3. Stup Voirnot pe 10 rame.4.Stupul Dadant-Blatt.5. Stup Layens cu doua colonii pe 9 rame si magazin.6.Stupul Layens pe 12 rame cu magazin.


Problema sfaturilor de la altii
Bineinteles, stuparii cand scriu sau vorbesc, recomanda stupul pe care ei deja l-au ales, l-au inventat sau l-au perfectionat. Numai ca dragostea parinteasca e oarba. Apicutorii nu-si vad defectele stupului. Si va induc in eroare fara sa-si dea seama.
Exista o pasiune care conduce umanitatea, numele ei este vanitatea. Hai sa-i spunem narcisism (auto iubire).Aceasta auto iubire opreste stuparul sa admita ca stupul sau e gresit, pana nu constata el singur lucrul acesta.Va va spune voua in schimb ca da rezultate excelente. Si continua sa-si repete greselile pana nu accepta ca ceva este in neregula. Si fara sa gandeasca ca va induce in eroare, va garanteaza recolte ametitoare. In final nu veti fi decat dezamagit.
Trebuie sa acceptam si faptul ca anumite interese conduc in mod cert apicultorii.Ei n-ar vrea sa le creasca concurenta, asa ca va vor recomanda exact ceea ce dispretuiesc.

Constructorii de stupi, pe de alta parte, vor fi motivati sa recomande acel stup care se preteaza la productia de masa. Acesta da profitul maxim. Intodeauna este cel mai bun.

Cel mai bine este sa nu te iei dupa nimeni.
Este ca si cum ar avea cineva pretentia ca e in masura sa spuna el care e cel mai bun stup.
Bazeaza-te pe tine, pe principiile apicole si stiintifice unanim acceptate, si nu vei fi dezamagit.




Sisteme de stupi studiate in stupina mea (continuare):7.Stupul Layens pe 9 rame.8.Stupul Jarry pe 12 rame, in pat cald.9.Stupul Congres cu rama ingusta 300x400mm( inaltimea 300mm), pe 10 rame.10.Stupul Congres cu rama ingusta 300x400mm(inaltimea 300mm), pe 8 rame.11.Stupul Popular (Warre n.tr), cu rame mobile.12.Stupul Popular cu faguri ficsi (unul dintre prototipuri)


Valoarea sfatului meu
Pentru mai bine de 30 de ani, am studiat in stupina mea principalele sisteme existente, dupa cum se vede si in imagini.
Am in stupina aproximativ 350 stupi de diferite modele.Am avut timp sa-i compar. De la inceput va spun ca nu vreau sa-mi impun sistemul nimanui. Pentru a evalua stupul si metoda mea de lucru, fructul rezultat, nu va voi impune nici munca mea nici rezultatele obtinute..
Va voi da cel mai simplu, motivele superioritatii lui, motive bazate pe principii apicole si stiintifice incontestabile. Mai mult de atat, chiar atunci cand va prezint stupul, nu am nici un interes personal sa o fac.


Cel mai bun stup


Apicultura de cercetare
Vreti sa studiati albinele cum pleaca si vin la stup? Pentru a face aceasta va trebuie un stup cu geamuri; dar aveti nevoie sa studiezi si ungherele, colturile. In acest caz e nevoie de un stup cu rame, si inca cu rame mobile.Adica ramele sa se desfaca precum paginile la carte.
Acesta este stupul pe care Francois Hubert l-a folosit pentru faimoasele sale observatii. Acest stup este scump si nu aduce nici un profit.
Este sacrificiu pentru stiinta.


Apicultura de productie
Pe de alta parte, vreti sa obtineti de la stupul dvs. miere garantata, naturala si care sa coste mai putin ca la magazin? Vreti sa porniti o activitate intelectuala care sa va hraneasca pe dvs. si familia dvs? In acest caz aveti nevoie de un stup ieftin, care necesita putina munca si care implicit da o miere ieftina. Numai stupul cu faguri ficsi va va da aceste rezultate.

Ratiunea pentru care va dau acest sfat.
Acest sfat ar trebui sa va para nechibzuit avand in vedere numarul mare de stupi cu rame mobile aflat pe piata, atat spre vanzare cat si in exploatare.
Ganditi-va la acest aspect: Care sunt stupii moderni care nu au fost abandonati dupa cativa ani de exploatare? Acei ai profesorilor, preotilor etc., persoane cu suficient timp liber la dispozitie.
Si cati apicultori, care pe langa stuparit, nu s-au apucat si de alte treburi, cum ar fi constructia stupilor, patiserii, etc.?
Toate sistemele au dezamagit repede, si asta din cauza ca nu si-au hranit proprietarii.
Mai mult de atat, nu e nevoie de studii sofisticate sa faci comparatie intre costul unui stup si lipsa sa de valoare.Va fi foarte scump, v-am spus deja.
E suficient sa calculezi cat costa sa-l instalezi, ce timp este necesar pentru intretinerea lui pana sa tragi o conluzie, si daca nu esti deja apicultor, iti spun dinainte -costa prea mult.
Costul ramelor si accesoriilor poate fi gasit in cataloagele fabricantilor. Nu vom pierde timpul cu ele.Vom lua in considerare numai numarul de ore de munca necesar pentru fiecare sistem.


Modelele de stupi
Numarul de modele continua sa creasca. Se taie 1 cm aici si se adauga acolo.Ramele trec prin toate formele geometrice posibile si definesc un nou stup care va fi cu siguranta mai bun decat un altul, asa incat apicultorii au o noua oportunitate. Aceasta oportunitate inseamna o noua investitie, deoarece orice modificare presupune si o marire a costului de fabricatie. De cele mai multe ori noii stupi nu constituie un nou sistem de lucru intrucat nu au la baza principii apicole noi. Insa multi apicultori sunt obsedati de inventii.Ei doresc sa schimbe ceva la propriul stup.Chiar si Stupul Popular (Warre) a suferit deja de pe urma inventatorilor. Acestia sustin ca l-au inbunatatit, dar inbunatatirile de care am auzit sunt inutile, unele daunatoare iar cateva absurde. In fapt stupii de pe piata po fi impartiti in patru categorii: Dadant, Voirnot, Layens si Stiubee.



Stupul Dadant


Ch. Dadant (din L'Apiculteur)


Stupul Dadant are 12 rame.Fagurii au urmatoarele dimensiuni: inaltime 266mm; lungime 420mm; magazinul cu inaltimea ramelor la jumatate.


Popularitatea sa
Imediat ce a aparut, stupul Dadant a avut un mare succes.
Persoane deziluzionate spun despre francezi: ,,pofticiosi, inconstanti, dornici de nou si la moda, ei urmeaza orbeste nu numai cele mai serioase dar si cele mai neserioase lucruri''. Un diplomat a spus:,,francezii sunt niste prunci mari care accepta fara ezitare ceea ce spune altcineva despre ceva necunoscut''
Iar un istoric a scris: ,,francezii au mania de a lauda ceea ce vine din afara si de a se debarasa de ceea ce au acasa''
De asemenea, Dadant a fost francez prin nastere si a trait in America.
Mai mult de atat, stupul Dadant pe care il folosim nu este acelasi pe care l-a folosit chiar Dadant. Iar Dadant a fost mai mult fabricant de foi de faguri decat apicultor.Nimeni nu e ingrijorat de asta.
In plus, stupul Dadant oferea ceva comerciantului. Afacerea pornita a proliferat. Au comandat cu totii Dadant pentru ca stupul le crea si posibilitati de trai. Cu cosurile de papura nu aveau nici o sansa.
In final trebuie sa acceptam ca ramele Dadant s-au pretat foarte bine la centrifugat, o inventie utila si incontestabila.Nu este de neglijat insa faptul ca cu cateva modificari, centrifuga poate fi utilizata si la stupii ficsi.

Dimensiunile sale
Cu siguranta stupul Dadant necesita mai mult lemn decat un stup 300x300mm.Iar lemnul este scump.
In plus, primavara, cand familia vrea sa-si extinda puietul, are de incalzit o suprafata de 2000cmp fata de 900cmp cat e in stupul nostru. Mierea este singurul material combustibil. Albinele sunt suprasolicitate datorita suprafetei mari, de unde rezultata si nevoia unei rezerve mai mari de miere.


Ramele
Unii oameni vad rama ca fiind esenţiala pentru tinerea sub control a familiei de albine, pentru tratarea bolilor si pentru extracţia mierii.
Numai ca eu vad rama ca fiind principala cauza a bolilor. Prin facilitarea vizitelor in stup, de fapt sporeşte aceste vizite care extenuează albina prin nevoia de restabilire a temperaturii, slăbind familia si mărind şansele de inbolnavire.
Nu este nevoie de rame pentru a evalua cantitatea de miere din stoc. Daca toamna le lipseşte rezerva necesara, nimeni nu-si mai bate capul cu ele. Nu este nevoie de rame pentru a evalua starea coloniei. Daca albinele aduc polen atunci este si puiet este si matca. Toate sunt bune.
Numărul de albine care sosesc si pleacă indica puterea familiei.
Daca numărul de culegătoare scade, cel mai bine este sa înlocuieşti familia respectiva cu un roi natural sau artificial. Daca in timpul acestui proces veţi observa un miros greu sau descompunerea puietului, atunci se impune dezinfecţia stupului prin flambare sau spălare pana la lemn.
Este mult mai economic decât toate tratamentele recomandate, care mai degrabă sunt indicate pentru cercetători.
Nu este nevoie de rame nici la extracţia mierii. Noi avem colivii adaptate care ne înlesnesc extracţia. In aceste colivii stau fagurii si nu se rup. Performantele sunt la fel de bune ca si la fagurii cu rame.
Atunci susţinătorii ramelor sa se întrebe singuri: cat timp raman ramele mobile după ce au ieşit din atelier? Doi ani cel mult. Pentru cei mai multi stupari, daca nu fac revizia de primăvara, ramele curând sunt lipite una de alta si de pereţii stupului.

Deci, de ce sa folosim rame?
Ca la orice rama si ramele Dadant necesita prelucrare prin rindeluire, pentru a facilita curatarea primăvara. In plus, se cere un grad ridicat de precizie in execuţie. Este nevoie de 7,5 mm intre peretii interiori ai stupului si rame, si de pastrarea acestei distante in timp. Daca spaţiul scade la 5 mm albinele il propolizeaza, iar in spaţiul mai mare de 10 mm albinele construiesc faguri.
Nevoie de precizie se adăuga la costul total al stupului.
Mai mult, stupul Dadant are o rama lunga si îngusta. Cele 18 kg de miere distribuite pe 12 rame, cu greu asigura 1 kg pe mijloc. Va fi miere mai mult spre marginea ramei si mai putin spre centru. Ghemul de albine va ierna pe una din margini, fata sau spate, de regula pe cea expusa la soare. După ce consuma miere din parte in care se afla, ghemul trebuie sa se mute in cealaltă extremitate a ramei unde inca mai sunt rezerve.
In cazul in care temperatura va fi joasa, albinele nu vor fi in stare sa facă aceasta deplasare deoarece nu vor găsi proviziile de miere necesare si pe mijlocul ramei. Vor muri de foame in locul in care se afla, chiar cu rezervele langa ele. Acesta este marele dezavantaj al stupilor cu rama îngusta si lunga.
In sfârşit, rama măreşte considerabil volumul interior al stupului. Am arătat deja acest dezavantaj.

Fagurii artificiali
Fagurii artificiali utilizati in stupul Dadant sunt scumpi. Accesoriile pe care le cere sunt scumpe. Insarmarea e o pierdere de vreme si ia si timp. Fagurele artificial e un mare consumator de timp si bani, marind costul general al stupului, respectiv al mierii.
In lipsa culesului, fagurii artificiali iti returneaza foarte putin din banii cheltuiti, economisand doar o mica parte din miere, nereturnand nimic din timpul pierdut, albinele lasand de cele mai multe ori fagurii asa cum i-am pus.
La marile culesuri, perioade in care albinele trag faguri, foile de ceara mai mult dauneaza decat ajuta. Ceara nu este altceva decat transpiratia albinelor, iar pe timpul culesului intens, albinele transpira oricum abundent, depunand tot efortul in munca lor.
Fagurele artificial in acest caz este fara rost, ba chiar daunator, impiedicand albinele sa construiasca un fagure vertical si uniform.
O rama insarmata cu fagure artificial, introdusa in stup, simte imediat diferenta de temperatura de la baza la varf. Ceara si sarma suport urmaresc aceasta diferenta de temperatura si se deformeaza.
Fara faguri artificiali, albinele isi construiesc fagurii conform nevoilor lor, din cea mai buna ceara (numai a lor) si la o grosime normala. Intarindu-l mai mult cu cat il extind mai mult.
Aceasta este ratiunea pentru care nu folosim fagure artificial. Ne multumim sa lipim o fasie de 5mm din ceara naturala. Si nu lipim acest starter din dorinta de a economisi miere ci pentru a incuraja albinele sa-si construiasca fagurii pe aceeasi directie si pentru a fi stuparului mai usor.


Popularea stupului
Pentru a popula un stup Dadant, un roi de 2 Kg este insuficient, cu atat mai putin unul de 1,5Kg. Trebuie sa folosesti un roi de 4Kg. Un asemenea roi nu se gaseste pe piata.
Un roi de 2 Kg necesita doi ani pentru a lua ceva de la el. In stupul nostru un roi de 2 Kg isi cladeste fagurii in primul an si va da si o productie in 3 luni de la instalare.


Podisorul

Stupul Dadant are cuibul acoperit cu scandura sau panza imbibata in ulei.Dar in orice stup avem umiditate ca urmare a evaporarii nectarului si a respiratiei specifice animalelor. Aceasta umiditate incalzita de ghemul de albine, se ridica deasupra ramelor, se opreste in dreptul podisorului neputind sa-l strabata, se raspandeste spre peretii stupului, acolo se raceste si sub forma de ceata cade pe ramele din exterior, deteriorandu-le. Iata de unde apare pierderea. Aceasta ceata mentine ghemul de albine in permanenta umed. Si nu e sanatos. Acoperisul nostru care acopera ramele, evita aceasta pierdere si urmareste sanatatea albinei.



Stupul sistematic: Una din rame, avand foaia de ceara fixata, este scoasa din stup

Salteluta

Salteluta ce acopera camera puietului la stupul Dadant are numai trei-patru centimetri si este din material textil, pusa deasupra. Aceasta grosime este insuficienta sa-si indeplineasca rolul de izolator. Mai mult de atat, textilul izoleaza atata timp cat e uscat, in timp umezeala impiedicand sa-si faca treaba. Noi preferam cutia noastra podisor de 10cm, descoperita deasupra. E mult mai eficienta iar inlocuirea continutului e simpla si rapida.


Revizia de primavara

Stupul Dadant trebuie deschis, ca de altfel toti stupii cu rame, primavara in Aprilie in zona Parisului, dupa amiaza pana in ora 2, si doar pe vreme buna.

E important de spus ca familia e prea putin extinsa ori ca vremea e rece. Si oricum afara temperatura e mai mica decat in stup. Acesta este motivul pentru care e recomandat sa se lucreze rapid, si cu toate acestea fara cusur.

In aceasta prima interventie se urmareste curatarea ramelor si a peretilor stupilor.Apoi toate ramele vechi in plus sa fie scoase. Albinele detesta spatiile goale.

Albinele se straduiesc in continuu sa astupe toate golurile, chiar si cele dintre rame si dintre rame si pereti.Daca propolisul, atat de pe rame cat si de pe pereti nu este indepartat in fiecare an, urmatorul an manipularea devine anevoioasa si imposibila in cel de al doile si al treilea an.

Ca atare se impune in aceasta revizie, luarea la mana rama cu rama si razuirea propolisului.Tot asa si ramele trebuiesc departate de pereti si razuiti si peretii.Odata cu aceasta curatare se scot ramele vechi si negre.

Daca aceste rame sunt pastrate in continuare in cuib, albinele eclozate vor fi din ce in ce mai mici, mai putin apte de munca si mai putin rezistente la boli.

Se intampla insa ca aceste rame sa contina puiet. Suntem nevoiti sa le scoatem din mijoc, sa le plasam la marginea cuibului, sa asteptam sa iasa tot puietul si apoi sa le scoatem.


Stupul sistematic si magazinul (lada ingusta). Jos: cuibul


Aceasta munca enerveaza albinele prin faptul ca racind cuibul le obligam sa consume miere suplimentar spre a restabili climatul si sa nu mai spunem ca si stuparul face o munca in plus. De altfel nu ezitam sa precizam ca stuparul va trebui sa faca acesta munca in fiecare dintre cei 40 stupi ai sai in fiecare an.

Metoda noastra in schimb reduce revizia de primavara spre zero, care mai mult de atat, poate fi facuta pe orice tip de vreme intrucat nu presupune deschiderea stupului.

Nu e nici un castig sa faci aceasta revizie la un stup la care se zice ca se face ca pe banda rulanta.Poate doar in atelierele de tamplarie, in stupina insa lucrurile stau cu totul altfel.


Extinderea familiei

Cata vreme pe timpul iernii volumul stupului trebuie redus la minimum, vara trebuie sa asigure dezvoltarea familiei si depozitarea nectarului. Acest lucru presupune adaugarea de magazine (lazi inguste). Pentru a evita racirea puietului si incetarea ouatului, extinderea nu se va face prea devreme. Iar pentru a evita intrarea in friguri si implicit reducerea recoltei, va trebui sa nu intarziem prea mult. In princiu magazinul se adauga atunci cand toate ramele sunt ocupate de albine, cu exceptia celor marginase. De asemenea se va impune si adaugarea celui de al doilea magazin atunci cand primul e umplut trei sferturi cu miere. Pentru aceasta suntem nevoiti sa deschidem periodic stupul pentru a-l tine sub control. Ca sa nu mai punem la socoteala ca nu toate familiile se afla la acelasi nivel de dezvoltare.Asta presupune deschideri repetate, timp pierdut, puiet racit, consum suplimentar de miere, stresarea si enervarea albinelor.In metoda noastra insa, noi adaugam corpuri dedesubt si nu deasupra puietului, fara sa deschidem stupul.Putem pune mai multe corpuri odata si cat de devreme vrem, eventual la revizia de primavara si independent de starea vremii. In consecinta o formidabila economie de timp.


Rezervele de miere

Tinand cont de dimensiuni si de inspectiile necesare, stupul Dadant necesita 18Kg de miere pentru iernare. Dupa unii autori 20Kg. In stupul nostru o rezerva de 12 Kg este suficienta. Diferenta este considerabila.In lumina celor prezentate, nu e nevoie de vaste cunostinta in apicultura ca sa-ti dau seama ca prin administrarea unui stup Dadant, albinelor li se pun sistematic bete in roate, sistematic sunt suprasolicitate, peste starea naturala din salbaticie, si consuma miere in exces. Acesta este motivul pentru care albinele sunt agresive.Si in acelasi timp mai putin rezistente la boli, iar stuparul iroseste cateva kilograme de miere si mult timp.

Stupul Voirnot


Abatele Voirnot (din L'Apiculteur)


Abatele Voirnot trebuie sa fi avut cunostinta de doi stupi frantuzesti Decouadic si Palteau. A gasit cu succes o metoda, asa cum am facut si eu, de extractie a mierii a fagurilor ficsi cu centrifuga.Cunostintele si perseverenta sa in alte domenii arata ca a dus o ativitate corespunzatoare.

Numai ca Abatele niciodata nu a pomenit de acesti doi stupi.Fascinat de avantajele centrifugii a acceptat fara ocolisuri rama pentru centrifugare.

Dar nu a acceptat stupul Dadant sub forma in care i-a fost prezentat. I-a inteles defectele.


Dimensiunile

Stupul Dadant incanta pe oricine la prima vedere. Dupa cateva observatii demne de toata lauda, Abatele Voirnot a tras concluzia ca 100 dmp de faguri ofera suficient spatiu unui stup, suficient pentru iernare si primavara.Acesta este spatiul pe care l-a dat stupului sau si care este superior unui stup Dadant.


Inaltimea si latimea

Abatele Voirnot a dat o forma adanca ramei sale in asa fel incat albinele sa aiba tot timpul acces la rezerve cand sunt in ghem.In felul acesta nu mai sunt mortalitati in prezenta rezervelor.

Abatele Voirnot a dat o forma patrata stupului sau, pentru ca e cea mai apropiata de cilindru, forma in care distributia caldurii este cea mai eficienta, dar care e prea scump de reprodus.

Forma patrata permite si amplasarea in pat cald sau rece, dupa preferinta. Un mic avantaj.

Abatele Voirnot a dat de asemenea stupului si o forma cubica, pentru ca se apropie de sfera, o forma in care lumina este cel mai bine distribuita. Aici Abatele Voirnot a facut o greseala.

Intr-un stup noi nu urmarim distributia luminii.Albinele nu vor decat intuneric in stup.Iar aceasta forma cubica l-a impiedicat sa-si promoveze rama, asa cum a facut-o De Layens. O eroare nefericita.


Largirea cuibului

Abatele Voirnot a vazut de asemenea si neajunsul extinderii la stupul Dadant.Din acest punct de vedere s-a multumit sa-si reduca magazinul la 100mm. O prea mica compensatie.


Popularea stupului si rezervele

Tinand cont de dimensiunea Stupului Voirnot, un roi de 2Kg este suficient pentru populare iar o rezerva de 15-16Kg miere este suficienta pentru iernare.Acestea sunt doua avantaje importante. Dar sa nu uitam ca in stupul nostru o rezerva de 12Kg este suficienta pentru iernare.

In afara de avantajele pe care le-am prezentat, Stupul Voirnot mentine toate defectele Stupului Dadant, incluzand: ramele, foile arificiale de ceara, salteluta, revizia de primavara, largirea cuibului, rezervele de iernare si podisorul.


Stupul Layens


La fel ca abatele Voirnot, M. de Layens a dat ramei sale o inaltime de 370mm.Este chiar mai buna ca la Voirnot care are numai 330mm. Cu o asa rama, inca mai buna ca a lui Voirnot, albinele au in permanenta rezervele langa ghemul de iernare. Nu se inregistreaza mortalitati peste iarna avand rezervele prezente in stup.Stupul de Layens, redus cu diafragma despartitoare la 9 rame creaza un mediu perfect pentru iernare.

Dimensiunea ramei Layens 370x310mm se apropie de doi faguri suprapusi din stupul nostru 400x300mm (unde 400 este inaltimea iar 300 lungimea n.tr.).


De Layens (din L'Apiculteur)


Popularea stupului si rezervele de iernare

Intr-un Stup Layens despartit la 9 rame cu diafragma, un roi de 2kg este suficient iar o iernare se face pe 15-17Kg de miere.Remarcati ca din nou avem intre 3 si 5 Kg mai mult ca in stupul nostru.


Largirea cuibului

M. de Layens a intampinat de asemenea mari probleme prin plasarea unui magazin ca la Dadant. Este evident ca a eliminat acest neajuns adaugand rame de o parte si cealalta a cuibului. M. de Layens a facut o greseala. Atunci cand albinele umplu cu miere ramele din imediata apropiere a cuibului cu puiet, ele nu mai trec si la urmatoarele goale.Aceste rame trebuiesc atent urmarite. Cum s-au umplut jumatate cu miere cum trebuiesc mutate la perete si puse altele goale in loc.Altfel albinele roiesc ca din lipsa de spatiu disponibil. Prin largirea cuibului problemele nu se diminueaza, ci din contra.

Stupul de Layens nu are decat avantajul ramei adanci. Scotand acest avantaj pastreaza aceleasi defecte ca si stupul Dadant incluzand: ramele, fagurii artificiali, podisorul, salteluta, revizia de primavara, largirea cuibului si cantitatea de miere pentru iernare.


Observatii

Se fac referi la Stupul Layens ca la un stup sistematic modern.Se inplinesc insa 50 de ani de cand am abandonat stupul pe 9 rame cu magazin.E bun pentru iernare, dar sunt rare cazurile cand albinele urca in corpul de sus. In partea de sus a ramei adanci din catul de jos se regaseste mierea cuibului. Albinele dispretuiesc ca treaca peste miere in corpul de sus. Prefera sa roiasca.


Combinatii de stupi


Stuparit fara principii

Nu pot ignora faptul ca proprietarii de stupi nu administreaza stupii conform principiilor descrise anterior.

Ei trantesc un roi intr-un stup.Primavara adauga un magazin. Toamna recolteaza mierea din magazin.Si asta e tot.Intr-un asemenea stup se regaseste prea multa miere peste puiet iar albinele roiesc din lipsa de spatiu. Sau la fel de adevarat, este prea putina miere iar albinele mor de foame sau sunt salvate cu sirop de zahar, ceea ce e la fel de daunator.

Albinele eclozate din fagurii vechi sunt slabe, putin rezistente la boli si sunt o primejdie pentru stupinele din jur. Ramele din corpul de jos devin chiar fixe.


Stuparit logic

Stupul sistematic nu ar trebui sa se regaseasca la asemenea stupari. Ei ar trebui sa adopte stupul combinat.Stupul combinat se compune dintr-o cosnita cu faguri ficsi si un magazin cu rame mobile.Partea de jos sau cuibul poate fi din paie, rachita sau lemn.


Stiubei (cosnita) combinat cu un magazin.


Cosnita cu cupola li se potriveste la fel de bine, dar eu insist sa spun ca acest stup nu are decat un singur avantaj, acela de a fi ieftin, dar ca de fapt se indreapta catre dezastru pentru ca fagurii din cuib nu sunt reinoiti iar rezerva de iarna nu poate fi verificata.Daca rezerva este insuficienta, albinele mor de foame.Daca sunt prea mari, albinele roiesc din lipsa de spatiu.In tot cazul nu urca in magazin pentru ca nu traverseaza mierea.


Interiorul unei cosnite



Stup cu cupola.A-cupola; B-corpul stupului





Cosul din paie

Sustinatorii sai

Multi stupari amatori adopta stupul sistematic pentru ramele sau aspectul sau. O mare parte din posesorii de cosuri nu sunt multumiti de sistemul lor. Majoritatea sunt oameni isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posibilitatea. Numai ca anii trec fara ca ei sa-si de-a seama ca au gresit. Iata o observatie care va va aduce la aceeasi concluzie.In satul in care m-am nascut, aproape fiecare familie avea o stupina. In fiecare iarna toti prietenii mei de copilarie mancau din abundenta delicioasa miere cu paine, tot asa cum am facut si eu. Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi. In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goala bineinteles. Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea.


Cosnita implatita din rachita: a-maner; b-nuiele; c-lipeala cu balega

Metoda de lucru

Metodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cum sunt si telurile apicultorilor. Mai mult de atat, aceste metode raman in mare parte misterioase. E dificil sa ajungi sa le cunosti in detaliu. In tot cazul, va prezint aici cum se facea in stupina tatalui meu, unde erau tot timpul intre 20 si 50 de cosuri.

Cosurile erau impletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din mure despicate in doua sau sfori [pentru cei ce nu stiu, secara are paiul foarte lung].


Cosnita din paie lungi.


Volumul sau era de 40 litri.

In functie de puterea lor, familiile primavara primeau, asemenea magazinului, un inel din lemn de la un ciur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de jos.

Toamna toate familiile care cantareau mai mult de 25 kilograme, erau asfixiate cu sulf, iar mierea si ceara valorificate. Pe timpul verii, cosurile goale erau populate cu roiuri. Primavara, familiile slabe erau gasite moarte de foame. De la acestea ceara era valorificata.

In casa parintilor mei era intodeauna miere pentru stapani si muncitori, chiar si pentru animalele de la ferma. Toti prietenii nostri din sat primeau si ei partea lor in fiecare an. De asemenea acest procedeu era simplu si cu un cost minim, barbar chiar neprofitabil si nerational prin productia sa. Oricum, prin acest procedeu se obtinea miere ieftin si sanatos si albine puternice pentru repopularea stupilor sistematici in care de cele mai multe ori mureau.


O metoda buna

In sprijinul cosurilor, va arat cum puteti proceda: la inceputul culesului transferati albinele intr-un cos gol, asa cum vom descrie in ,,Transferul albinelor''. Valorificati mierea si ceara existenta iar puietul, distrugeti-l.





Hai sa fim pragmatici

Diferite motive pot determina oamenii sa se indrepte spre stuparit: unii din nevoia de dulce iar altii pentru a avea un castig. Unele stupine pier altele sunt extinse. Cele mici vor disparea cu siguranta pentru ca zaharul se va intoarce pe piata. Vor fi stupi ca niciodata. Va fi o productie mare de miere.Va fi insa consumul actual de miere mentinut? Da, daca pretul mierii va fi apropiat de cel al zaharului, pentru ca zaharul mai ieftin, este principalul concurent al mierii.

Oamenii nu cumpara miere in loc de unt ci in loc de zahar.

Ca mierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur. Zaharul insa are o mare putere de indulcire si e usor de manevrat.

Optimistii spun ca populatia obligata sa consume miere ani la rand, va fi in stare sa aprecieze calitatea sa, plus o stare de satisfactie si ca o campanie isteata de publicitate, ar impinge in sus consumul de miere.

[se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consumat cu precadere miere ca indulcitor, din cauza penuriei de zahar]

Eu insa nu cred nimic din toate astea.

Eu unul am facut o multime de publicitate in viata mea, si pentru miere si pentru plante medicinale. Am tinut corespondenta nu numai in Franta ci si in toata lumea, Turcia, India, China, America etc. Si am remarcat astfel ca peste tot in lume exista oameni rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta si o moarte tarzie fara durere. Da, dar cat de putini!

Majoritatea populatiei, cea mai mare parte a ei, prefera o pastila sau o injectie unei cesti de ceai din plante, o gramada de zahar in loc de o lingura de miere; unii din considerente pur economice, iar cei mai multi pentru ca e mai usor si mult mai simplu, asa cum face toata lumea. Si ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru doctori si farmacisti, tot ca ceilalti mor mai devreme si in chinuri. Nu a scris inteleptul ca oamenii mananca spre propria moarte?

Invata ceva oamenii din experienta? Eu unul nu am observat asta.

In acelasi timp stuparii sunt indrumati sa-si vanda mierea la acelasi pret cu al zaharului, daca nu chiar mai ieftin, pentru a atrage clientii.

In aceste conditii va mai ramane apicultura profitabila? Da, dar cu conditia sa se utilizeze stupi si tehnologii apicole economice, pentru a putea obtine miere cu un cost minim de productie.Cu certitudine aceste rezultate nu pot fi obtinute cu stupii si metodele in voga la care am facut deja referinta. Pot fi obtinute insa cu metoda pe care urmeaza sa v-o prezint.



Originea Stupului Popular (Stupul Warre)


Cand m-am decis sa ma apuc de apicultura am ramas derutat de multitudinea de sisteme de stupi sistematici.
Stupul Dadant era unul dintre cei mai raspanditi. Din prima, folosea centrifuga, o inventie utila. Dar deja stupii Voirnot si Layens, ambii critici ai lui din diferite puncte de vedere, erau competitori seriosi. Un alt stup aparea pe piata.
Stupul Congres cu rama 300x400mm, in doua variante, rama ingusta si rama adanca.
Neputand sa-mi dau cu parerea care dintre ele ar fi mai bun m-am decis sa le adopt pe toate si sa le studiez.
Respect studiile abatelui Voirnot, al carui stup avea un volum ce ma interesa la fel de mult ca pe Dr.Duvauchell, primul meu mentor in stuparit, care l-a modificat pe al sau trecand pe 8 rame 300x400 ( 400 lungime), adica 96 dmp de faguri.
Stupul Voirnot avea in schimb 100dmp de faguri. Se pare ca Dr.Duvauchell acceptase concluziile abatelui Voirnot in privinta asta.
Inainte stupul sau avea rame de 280x360mm, adica 81dmp de faguri.
Vrand sa inteleg comportamentul stupului cu acest volum pe timpul iernii, am construit stupi cu 9 rame Layens si stupi cu 8 rame 300x400mm, unele cu rama ingusta altele adanca. Acesti stupi aveau un volum apropiat de stupul Voirnot.
Nevrand sa-mi initiez experimentul pe unul sau doi stupi ci cel putin 12 din fiecare, am avut pana la urma 350 de stupi.

Spre marea mea surpriza, am remarcat imediat ca albinele au consumat mai putina miere in stupii cu pereti simpli (subtiri neprotejati), pereti care raman reci pe o perioada cat mai lunga pe timpul iernii. Pare normal. In stupii cu peretii reci, albinele sunt amortite fiind in somn continuu.Acum pe bune, cine serveste masa in asemenea conditii?
In stupii cu peretii calzi, albinele sunt active o perioada mai lunga de timp si au deci nevoie mai mare de mancare.
Stupii cu pereti subtiri sunt mai economici atat la lemn cat si la rezerve de hrana.
Deasemenea am constatat repede ca cuibul acoperit cu scandura sau panza uleiata, are ramele marginase innegrite sau putrede din cauza umezelii. Nu acelasi lucru s-a intamplat si la stupii unde cuibul a fost acoperit cu panza simpla.Am dat deja explicatii de ce, mai devreme.
Dupa 15 ani de observatii eram in stare sa trag o concluzie.

M de Layens, avocatul stuparilor avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant presupune prea mari cheltuieli atat de bani cat si de timp.El a creat o rama buna, a propus un proiect de stup usor si economic.Pe de alta parte a ales o cale gresita cand a pus in loc de magazin deasupra puietului, rame de o parte si cealalta a cuibului cu puiet.

Abatele Voirnot, avocatul albinelor, avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant este daunator albinelor din cauza volumului sau si al magazinului .

Prin modul cum am actionat, am repetat studiile facute de predecesorii mei, cu speranta ca voi obtine rezultate mai bune.

In final, reiese o conluzie majora : volumul stupului Voirnot este suficient, cu cat mai mic cu atat mai bun, pentru un cuib mic si un consum mai mic iarna.

In tot cazul, iernarea a fost mai buna pe o rama adanca, asa cum e a lui Layens, rama 300x400mm, cu 400mm adancimea.

Preferam 300x400, pentru ca e mai simplu de calculat.

( precizarea se face pentru ca de fapt Layens are dimensiunile 370x310mm).

Mai mult de atat, forma 300x400mm se apropie de forma roiului si permite albinelor sa depoziteze mai multa miere in apropierea ghemului, ceea ce favorizeaza iernarea, chiar in eventualitatea unui frig prelungit.

In plus, aceasta forma faciliteaza dezvoltarea puietului primavara.Cand albinele vor sa-si extinda puietul cu un centimetru in jos, au de incalzit in plus numai acest centimetru pe suprafata stupului.

Aceasta suprafata variaza de la 900cmp(30x30cm) in stupul nostru la 2000cmp (45x45cm) in stupul Dadant. Este clar ca albinele vor munci mai putin in stupul nostru.

Si inca, opt rame 300x400mm, ne asigura o suprafata suficienta, dand si o forma patrata. Iar forma patrata se apropie de cilindru, ideal, pentru ca permite distributia uniforma a caldurii in interiorul stupului. Numai ca forma cilindrica e dificila d.p.d.v. practic. Forma patrata permite si amplasarea stupilor in pat cald iarna si pat rece vara, lucru de luat in considerare.

In acest mod avem un stup cu 8 rame 300x400mm, un stup ideal pentru iarna.

Si daca iarna stupul trebuie redus, vara trebuie sa sigure albinelor spatiul de care au nevoie, in general de doua sau trei ori mai mult ca iarna.

Ce era deci de facut ?

Sa pun un corp deasupra ? Insemna sa fac aceeasi greseala care i-o imputam lui Dadant.Timp pierdut si puiet racit.

In cazul nostru am mai constatat un alt dezavantaj. Am observat ca albinele urca cu greu in corpul de sus, plasat peste un cat cu rame adanci, si asta deoarece ramanea intodeauna miere la partea de sus a ramelor. Iar albinele traverseaza mierea cu dificultate.

Sa plasez inca un corp dedesupt, asa cum facuse deja abatele Voirnot in stupina sa ?

Multi stupi au dat rezultate asa. Albinele umpleau cu miere corpul de sus si se instalau in corpul de jos.

Ridicam corpul de sus pentru recolta si primavara il puneam dedesupt pentru a fi preluat de albine.

Prin aceasta miscare, toata apicultura noastra a devenit mai simpla. Primavara curatam fundul stupului, dupa ce il dadeam la o parte, fara sa-i dam capacul jos. Nu curatam ramele si nici nu inlocuiam ceara.

Faceam lucrul acesta la fiecare doi ani cand ne venea in mana corpul la extractie, in atelier.

Marirea cu un singur corp a stupuluin prin plasarea lui dedesupt, a insemnat un mare pas inainte. Nu era necesar sa deschizi stupul ca sa observi ce au albinele nevoie.

Aceasta suplimentare de corp se putea face primavara devreme, fara pericolul de a raci puietul, si cu scopul de a evita roirea cu siguranta, atat pentru familiile slabe cat si pentru familiile puternice.

De obicei albinele nu umpleau in totalitate ramele din corpul de sus cu miere. Ramanea puiet la baza si miere sus. Sa extragi miere asa era un chin.

Ajutorul pe care il aveam, mereu imi zicea : iti vine pur si simplu sa tai cutia in doua.

Ceea ce am si facut. Am taiat corpul in doua, pastrand volumul insumat intact. La fel am facut si cu celalalt corp, de jos.

Recoltam acum un corp plin cu miere, cel de sus, unul sau doua, si lasam celelalte doua pentru iernare. Daca se intampla sa ramana mai mult de doua jos, ce era in plus dadeam la o parte.

Odata, la timpul stabilit, am crescut matci si am pregatit roiuri. S-a intamplat apoi ca intr-o seara comanda sa fie anulata. Aveam la dispozitie cutii goale in care sa pun roiurile, dar foi de ceara doar pentru doua. Le-am pus si pe celelalte in stupi, lipindu-le cu cutitul cate o fasie de ceara bruta sus pe rama, pentru a le da oarecare directie.

Si am constatat ca roiurile cu fasii de ceara au costruit fagurii la fel de repede ca si cei cu foi artificiale, si ca fagurii lor aveau forma mai regulata. Am decis in acel moment sa folosesc doar starter de ceara si nu am regretat niciodata acest lucru. Stupul Popular capatase forma.

Si daca in stupul mic cu rame economiseam miere la iernare si se facilita dezvoltarea puietului primavara, in stupul cu faguri ficsi acest lucru se facea si mai bine, pentru ca volumul lui era mai mic :36 litri in loc de 44.

In acest fel am proiectat Stupul Popular cu faguri ficsi.

Am remarcat de asemenea ca in Stupul Popular cu faguri ficsi se economiseau 3 Kg de rezerve de miere, comparativ cu Stupul Popular cu rame.

Aveam in acest moment doi stupi : Stupul Popular cu faguri ficsi, un stup perfect dar necomercial pentru ca nu permitea extractia la centrifuga, si Stupul Popular cu rame, superior in privinta asta, modern, inferior insa celui cu faguri ficsi, dar comercial.

Incepand de atunci, am gandit, si in cele din urma am gasit, o solutie prin utilizarea unor colivii ce ne permit extractia mierii cu centrifuga si din fagurii ficsi.

Din acest moment Stupul Popular a atras atentia, pentru ca Stupul Popular cu faguri ficsi este si un stup economic prin excelenta : usor de construit, in tot cazul mai putin scump-fara rame sau faguri artificiali, cateva inspectii, deschiderea stupului doar o data pe an, 12 Kg de provizii pentru iernat, fata de 15 sau 18 ; respect pentru legile naturii, in consecinta, fara boli.




Constructia Stupului Popular cu faguri ficsi.
Stupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, trei corpuri identice si un capac.
Fundul are aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor, si are o grosime de 15-20mm. Intrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului. Dimensiunile taiaturii sunt de 120mm latime si 40mm adancime, in cazul peretilor de 20mm grosime. Spatiul rezultat in fundul stupului este acoperit cu o bucata de scandura de zbor lata de 160mm.

Scandura de zbor este prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70x160mm. Scandura poate avea 410mm lungime, pentru a intari tot fundul.
Corpurile stau direct pe fund, unul peste altul fara nici un sistem de prindere.
Ar trebui folosite cel putin trei corpuri. Doua corpuri contin cuibul familiei (puietul), iarna si primavara. Al treilea este adaugat pentru cules.
Toate corpurile insa au aceeasi dimensiune. Dimensiunile interioare ale lor sunt : 210mm inaltimea, 300mm lungime si 300mm latime.
La partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi, trebuie prevazute falturi pe care se reazema leaturile.Acest falt are 10mm inaltime si 10mm latime. Grosimea peretilor corpurilor ar trebui sa aibe cel putin 20mm. Pe doua parti exterioare ale corpurilor sunt prevazute manere pentru manipulare usoara.
Fiecare corp trebuie sa contina 8 leaturi ( suport pentru faguri).
Aceste leaturi au dimensiunile 9x24x315mm.
Leaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre exemplu cele pentru geamuri.
Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de 36mm intre centre. Intre leaturi ramane un spatiu de 12mm, necesar circulatiei albinelor. De asemenea, se lasa un spatiu de 12mm si intre leaturile marginase si pereti. Acest spatiu este destinat in intregime constructiei fagurelui.


Capacul acopera ultimul corp de sus, si este din placaj de 10mm (deja ne duce gandul la OSB3, rezistent la apa ; este bine de stiut ca OSB2 se preteaza la constructii de interior). Capacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podisor tip cutie.
Podisorul tip cutie are aceeasi dimensiune exterioara ca si corpurile si o inaltime de 100mm.
Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o panza oarecare. Lateralele capacului vor avea o data inaltimea cutiei podisor pe care s-o cuprinda, plus 20mm. Capacul e prevazut si cu un placaj cu scopul de a proteja podisorul tip cutie. Partile inclinate ale capaculu ( capacul in forma originala are aspect de acoperis in doua ape) sunt goale dedesupt si deschise in 4 parti. Acest spatiu permite circulatia libera a aerului de la A la B
Am spus ca o foaie de panza acopera leaturile, pentru aimpiedica albinele sa urce in podisor ( Renunt sa-i mai spun podisor tip cutie; e limpede acum ca are o forma de cutie, si ca inauntru se pun materiale absorbante-rumegus, paie batute, pleava, frunze uscate, turba etc.)
Foaia de panza poate fi decupata dintr-un sac vechi. Dimensiunile foii ar trebui sa fie cel putin 360x360mm, pentru a-si avea rostul.
Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o dam cu coca de faina. Pentru a obtine dimensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca umeda.Dupa ce se usuca se ajusteaza la dimensiunea exterioara a corpului. Daca aceasta ajustare se face inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se mai potriveste.


Coca pentru panza de sac

Pentru a prepara coca, amestecati 4-5 linguri mari de faina de grau sau secara intr-un litru de apa. Dati in clocot, amestecand incontinuu cu o lingura pana se ingroasa si devine o pasta omogena. Se poate adauga si o cantitate mica de tarate.


Corpul Stupului Popular: G-8 leaturi care se sprijina pe cate un falt la fiecare capat.Au latimea de 24mm si o distanta de 12mm intre ele.H-o bucata de panza de sac ce acopera leaturile tot anul.I-o sita de metal ce acopera o decupatura in panza.Prin aceasta fereastra se face hranirea cu un borcan intors cu fata in jos.Preferam totusi hranitorul de mare capacitate.K-manere pentru manipulare. Evit inlocuirea lor cu o scobitura sau manere de metal, care mai mult m-ar ingreuna.
( observ la prietenii nostri apicultori din occident, ca in loc de aceasta panza de sac, au pus o plasa de tantari din plastic. Plastic sau panza vegetala din canepa ?)

Acoperisul economic pentru Stupul Popular

Acoperisul in doua ape e mult mai elaborat.Cel descris mai jos este economic si suficient.

Totusi, e recomandat ca lateralelor sa li se dea o inaltime de 160mm in loc de 40mm, pentru a putea include cutia podisor de 100mm si sa acopere corpul 20mm.

Acoperisul economic al Stupului Popular:B-sarpanta A-baza


O sectiune transversala prin Stupul Popular. Aici peretii sunt din lemn de 20mm.Corpul de jos C e construit din doua foi de lemn de 10mm suprapuse, asa cum pot fi gasite in cutiile de impachetare.Sunt prezentate cu scopul de arata cat de economic poate fi construit stupul.Alte grosimi pot fi folosite, important de retinut este ca dimensiunile interne ale fiecarei cutii sa fie 300x300x210mm.F-leaturi montate pe sipca.E mai usor de realizat decat faltul dar e mult mai dificil sa scoti fagurele.E- leaturi montate pe un falt realizat prin scanduri de grosimi diferite. Starterul de ceara atarna pe leaturi.In imagine un stup cu acoperis economic. Fara cutia podisor.









Fundul de Stup Popular: Dimensiunile sunt date pentru un corp cu grosimea peretilor de 20mm.Sipcile A si A' nu au o latime standard daca nu se utilizeaza picioare din fonta. In acest din urma caz ar trebui sa aiba cel putin 60mm latime.



Acoperisul in doua ape al Stupului Popular

1-cutia podisor cu inaltimea 100mm

2-panza de sac fixata pe cutia podisor pentru a forma un fund pentru materialul izolator: pleava, rumegus etc.

3 si 5- spatii deschise ce permit circulatia aerului

4-un capac din placaj contra soarecilor.Se fixeaza de corpul acoperisului

5-spatiu rezultat la montaj







Sectiune transversala prin capacul cu doua ape







Cutia podisor: A-panza de sac sau oricare material textil, permeabil



Observatii
Regula de baza la Stupul Popular este de a asigura fiecarui corp o dimensiune interna de 210mm inaltime, si latime x lungime 300mm si un falt de 10x10mm pe doua parti opuse.
Dimensiunea externa variaza functie de grosimea scandurii utilizate.
Fundul stupului trebuie sa aibe aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor. Este de preferat sa se lase cu 1mm mai mic pe toate partile, pentru a permite apei sa se prelinga.
Podisorul, trebuie sa aibe dimensiunea exterioara a corpurilor, mai putin 5mm, pentru a usura demontarea capacului.
Capacul trebuie sa includa podisorul si sa coboare 20mm peste corp, sa fie facut din placaj de 10 mm pentru a fi mai usor de scos si pus la loc.


Discutii despre Stupul Popular




Abatele Emile Warre



Picioarele
Este cazul sa examinam inaltimea si forma picioarelor.Amandoua sunt importante. Prima data inaltimea: stuparii au obiceiul sa-si ridice stupii cat mai sus. Fiecare simte nevoia sa lucreze cat mai confortabil. Nu vrea sa se aplece. Eu sunt de parere ca ar trebui ca familia de albine sa fie deschisa foarte rar, si mult mai putin decat in general.
In consecinta e un sacrificiu mult mai mic pe care il cer cititorului, si nu fara un motiv intemeiat, cand il sfatuiesc sa-si aseze stupul la 100-150mm de la sol.
Ridicat pe un stand inalt, stupul e supus variatiilor de temperatura si rafalelor de vant. Iar ca sa cumperi material si sa faci un soclu inalt costa bani. Am vazut niste cadre de lemn din care ai fi putut face un stup cu pereti dubli.
Cunosc foarte bine un stativ care va scuteste de cheltuiela, din lemn sau metal. Va fi pus pe cateva caramizi usoare ; oricum va va reduce inaltimea totala a stupului.
Familiile de albine vor fi amplasat avand 750 mm intre centre. Din pacate acest lucru nu e convenabil la stupinele acoperite. Imediat ce ai atins un stup, restul familiilor percep si incep sa bazaie.
Din aceasta cauza orice deschidere de stupi inseamna consum de miere. Uneori se declanseaza furtisagul si albinele devin agresive.

Ridicarea stupilor prea mult cauzeaza si o mare pierdere a culegatoarelor. Nu e iesit din comun ca acesti bravi muncitori cand se intorc incarcati, sa rateze urdinisul si sa cada pe pamant. Urca cu dificultate intr-un stup ridicat prea sus.



Picioare din fonta


Picioare din lemn, fixate de fiecare colt al stupului cu 4 cuie

Putem prevedea o scandura de aterizare de la pamant pana la scanduara de zbor ; e o cheltuiala in plus si asta nu va impiedica albinele sa cada pe alaturi.
In mod egal putem spune ca ridicand stupul il protejam de umezeala din sol si din iarba. Eu unul ma astept insa sa nu fie niciodata iarba in jurul stupilor.

Vegetatia este o napasta pentru albine. Cand albina cade in iarba intalneste intuneric si raceala, apoi frig, dar nimic sa o incalzeasca si sa o revigoreze.
Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzime. Li se ofera suficient timp sa se odihneasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup.
Dar am uitat de umezeala din sol !

Un stup plasat la 100mm de la sol este perfect protejat de aceasta umezeala, daca vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu are alte deschideri pe dedesupt.

Cu siguranta, picioarele mai scurte usureaza si reintrarea albinelor ce se invart in jur dupa ce si-au pierdut drumul.

Este suficient si de preferat sa nu facem un stand mai inalt de 100mm.

Dar ce forma sa aiba acest stand ? Nu iau in considerare un cadru care sa gazduiasca mai multi stupi odata. Am explicat deja de ce.Picioare din fonta se gasesc pe piata. Cu ele montate, fundul este bine protejat de sol, au insa defectul ca se afunda in pamant daca nu se pun pe o caramida.Am realizat si un picior de stup sub forma de laba de gasca (rata) ce nu se afunda in pamant. Simplifica manipularea si intaresta baza.

Am proiectat de asemenea si un picor din lemn, care are aceleasi caracteristici, afara de rezistenta fontei. E mai economic si poate fi facut din resturi.

Picioarele mai pot fi inlocuite de caramizi de zidarie (cu gauri n.tr.).

Aceste caramizi, care au 110 mm pe patru fete, protejeaza de noroi suficient de bine si costa mai putin.

Caramizile de zidarie pot fi inlocuite si de caramizi simple, suprapuse. Acestea din urma insa, atrag umezeala si presupun mai multa munca.Mai mult, necesita repozitionare periodica. Cu siguranta caramizile nu te scutesc de munca, asa cum o fac picioarele din fonta.


Fundul stupului
Fundul serveste la inchiderea stupului in partea de jos si permite in acelasi timp accesul albinelor si a aerului proaspat.
Ce lemn ar trebui folosit pentru fundul stupului ? Cu cat mai gros cu atat va tine mai mult. Oricum daca lemnul va fi prea gros va fi greu de manevrat ; daca va fi prea subtire nu va rezista la intemperii sau le va resimti din plin.
O grosime intre 15-20mm este buna si suficienta, cu atat mai mult cu cat mai este intarit si pe dedesupt.
Cum ar trebui sa arate urdinisul ?
Oamenii le dau o deschidere pe toata latimea stupului si o inaltime intre 10-20mm.
In opinia mea, o astfel de latime, care poate sa merga dincolo de 400mm la anumiti stupi, este daunatoare.
Pe parcursul verii populatia poate scadea si e posibil ca familia sa nu-si poata apara urdinisul. Sustinatorii deschiderilor largi, spun ca ei reduc urdinisul la nevoie. Uneori insa pot uita sa supravegheze indeaproape.
In tot cazul, e o munca in plus si noi nu suntem de acord sa o facem.

Nu a fost lipsit de sens atunci cand am diminuat urdinisul la Stupul Popular la 120x15mm. Atragem insa atentia ca noi preferam de fapt dimensiunea 200x10mm, care ofera aproape acelasi spatiu de acces, matematic vorbind. Cu o intrare de 120x15mm, albinele au o distanta mai mica de acoperit, familiile slabe putand astfel sa se apere mult mai usor.
Bineinteles ca iarna reducem acest urdinis. O bucata de tabla reduce deschiderea la numai 70x7,5mm pentru a nu permite intrarea rozatoarelor. Mai mult de atat, iarna nici nu sunt asa multe zboruri. Aceasta deschidere deserveste doar ventilarea stupului.
Cu siguranta, un urdinis de 120x15mm este destul sa asigure accesul albinelor chiar pentru familiile puternice. Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le urmariti atunci cand intra si ies pe timpul marilor culesuri.
Deschiderea este de asemenea suficienta si pentru ventilarea stupului; aerul proaspat, il inlocuieste pe cel viciat, mai usor, ce coboara din varful stupului.
Sa nu uitati ca un stup vara, contine 30-35 litri de aer. Sa inlesnesti accesul acestei cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un urdinis mare, si asta si din cauza ca acest aer nu trebuie inlocuit fara motiv. Vom discuta din nou la capitolul ,,Ventilarea’’
De ce sa punem atunci plasa pe fundul stupului ? Toate aceste deschizaturi complica constructia stupului si ii maresc costul. E si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l-am descris este suficient pentru ventilarea stupului. Ce e mai mult de atat, e daunator.
[ trebuie sa spunem ca abatele Warre a murit in anul 1951; pana la acea data acarianul varroa destructor (jacobsoni) inca nu patrunsese in Franta-conform Manualului Bolile si daunatorii albinelor]
Pe perioada cand am studiat diferitele tipuri de stupi, am remarcat ca toti stupii aveau funduri fixate de corp. Prin diferite metode. Aceste funduri sunt dificil de curatat, chiar la stupii la care se zice ca se face automat.
Pentru Stupul nostru Popular, noi preferam tipul de fund pe care l-am descris. Corpul stupului cuprinde doua caturi manevrabile. Fara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi ridicate de pe fund, puse pe un stativ, dandu-ne completa libertate de a curata, verifica-daca acesta e scopul,sau inlatura iarba de dedesubt. Cele doua caturi sunt apoi puse la loc peste fund. Nu este nici un pericol de a strivi albinele si nici de a raci puietul.

Cuibul
Intr-un stup, cuibul este acea parte care contine familia si rezervele de iarna. In cazul nostru, cuibul are doua caturi. Este important sa luam in considerare ca principiu, volumul cuibului, urmarind ca acest volum sa fie cat mai mic posibil, pentru a reduce consumul rezervelor, deoarece albinele mananca nu numai sa se hraneasca ci sa se si incalzeasca. Cuibul variaza de la 36 litri, asa cum e la Stupul Popular, la 55 litri, cum e la stupul Dadant.
Toate dovezile arata ca albinele consuma mai mult intr-un cuib larg decat intr-unul mic. Eu chiar ma aventurez sa spun ca aceasta diferenta este intre 3 si 5 Kg. Si asta in fiecare an. Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubleaza rapid pretul mierii.
Un stup mare are si dezavantajul ca tine albinele inauntru in zilele frumoase cand albinele ar putea gasi afara polen din abundenta si ceva nectar.
Stupii mari asadar, nu produc familii puternice; influenteaza prolificitatea matcii doar in rau, intarziind-o sa se manifeste.
Desigur diafragmele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul. Numai ca aceste diafragme sunt incommode din mai multe ratiuni.
Toamna impiedica distribuirea naturala a rezervelor. Daca nu sunt etanse nu-si au rostul. Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si trebuie sa le smucesti ca sa le desprinzi. Acum, la violenta albinele raspund cu violenta.
Mai mult de atat, orice interventie asupra diafragmei ia timp si raceste puietul, un motiv in plus de neliniste printre albine.
Volumul cuibului trebuie sa fie tot timpul adecvat. Trebuie sa permita instalarea rezervele de miere, a albinelor sub rezerve si ouatul matcii primavara.
Ar fi bine de luat aminte ca iarna si la inceputul primaverii, nevoile albinelor sunt simtitor similare in toti stupii, pentru ca familiile difera foarte putin ca putere. Diametrul ghemului abia daca variaza cu unul sau doi centimetri de la un stup la altul.
Si abatele Voirnot, care a studiat aceasta problema mai mult, a concluzionat ca suprafata de 100dmp ( 100 decimetri patrati= 1 metru patrat ) de faguri este suficienta iarna si primavara.
Dr.Duvauchelle, primul meu mentor in ale stuparitului, era convins ca un stup mai mic e mai bun, creand un stup de 80dmp de faguri cu rame de 280x360 mm. Mai tarziu si-a largit stupul dandu-i 9 rame de 300x400 mm, cu o suprafata totala a fagurilor de 96dmp. Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui Voirnot.

Noi de asemenea confirmam ca acesti doi maestri au avut dreptate in aceasta privinta.

Fagurii
Fagurii pot fi mobili sau ficsi. Spunem mobili atunci cand ne referim la cei incadrati in rame din lemn.
Trebuie sa tinem seama ca raman mobili in masura in care sunt curatati in fiecare an.
Fagurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in rame din lemn si fiindca albinele le fixeaza de peretii stupilor. De fapt, pentru ca albinele le fixeaza cu ceara, sunt mai mobili decat cei fixati cu propolis.
Preferam fagurii ficsi din cateva considerente. Din prima, ramele sunt scumpe si asa cum am mai aratat- inutile. In plus ramele maresc volumul cuibului.
Mai devreme am prezentat doi Stupi Populari. Unul fara si altul cu faguri ficsi. Amandoi stupii aveau aceeasi suprafata totala a fagurilor, numai ca volumul interior al celui cu rame era de 44 litri, in timp ce al celui cu faguri ficsi 36 litri, deoarece ramele extind dimensiunile interioare.
Si am mai spus ca acest spatiu mai mare al cuibului dauneaza atat albinelor cat si stuparului. In stupii cu rame mobile consumul de miere pe iernare era cu 3 Kg mai mare ca la cei cu faguri ficsi.
Fagurii pot avea diferite forme. Pot fi mai mult ingusti ca la Dadant, adanci ca la Layens sau patrati ca la Voirnot.
In multe cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, am intalnit frecvent diametre de 300mm si inaltimi de 600mm sau 800mm.
Ramele Congres si ramele adanci ca la Layens, ne-au dat bune rezultate. Ei aveau lungimi de 310mm si 300mm. In plus rama de 300 mm ne-a permis realizarea unei suprafete patrate a stupului.Cuibul patrat, dupa cel cilindru, permite cel mai bine distribuirea uniforma a caldurii in stup. Aceasta dimensiune ne permite si sa dam stupului o forma alungita (verticala), identica cu a unui roi; in egala masura da voie albinelor sa-si dispuna mierea in partea de sus, ele instalandu-se mereu dedesupt cu ghemul infipt in grosul rezervei de miere, asa cum noi ne infigem capul in palarie.
Aceasta este cea mai buna dispunere pentru iernare.
Pe timpul iernii, ghemul de albine e cu adevarat viu doar deasupra si in centru unde e cu adevarat cald. De-a lungul marginilor, albinele sunt amortite, jumatate moarte.
Toate albinele, este adevarat, intra in ghem pentru a se incalzi si pentru a se hrani, dar nu au suficienta putere sa paraseasca ghemul. Aceasta este explicatia de ce albinele, pe o rama de forma alungita si ingusta, pot muri de foame chiar in prezenta unor provizii generoase. De-a lungul perioadelor reci, nu se pot muta usor pe orizontala, in oricare directie, de pe o rama pe alta rama sau pe aceeasi rama.
Pe de alta parte insa, albinele se muta cu usurinta pe verticala, de jos in sus, aceasta deplasare mergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului.

Abatele Voirnot a crezut ca a dat gres cu imbunatatirea ramei Dadant.S-a oprit la inaltimea de 330mm din cauza ca tinea foarte mult la forma cubica a cuibului.

Forma cubica a cuibului, pe de alta parte, poate fi luata in considerare pentru ca reduce suprafata cuibului si implicit pierderea caldurii.Pierderea caldurii insa este minima in interiorul stupului.In cuib, ce este important, este cantitatea de caldura captiva.Aceasta caldura se regaseste sub forma de paliere, incepand de sus in jos. Iar palierul coboara cu atat mai mult cat suprafata e mai mica; deci pentru a ridica temperatura in cuib e mai bine ca ramele sa nu fie asa de lungi.
Rama adanca e superioara nu numai iarna ci si primavara. Cand familia isi extinde cuibul cu 1 cm, ea trebuie sa incalzeasca acest centimetru. Va avea 2000 cm cubi la Dadant, dar numai 900 cm cubi in Stupul Popular Pentru aceasta am adoptat rama de 300 mm si doi faguri suprapusi de 200 mm.
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avantajele unei singure rame de 400 mm. Prin aceasta aranjare se creaza un spatiu de 13 mm intre fagurii din caturi. Acesti 13 mm cuprind 9 mm, grosimea leaturilor si 4 mm golul lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu reprezentand grosimea albinei, necesar cand lucreaza suspendata; ea neputand extinde fagurele in jos in locul ocupat de corpul sau. Acest spatiu convine albinelor, iarna facilitand comunicarea ghemului pe deasupra leaturilor. Daca acest spatiu nu ar fi existat, albinele ar fi ros gauri printre rame, asa cum fac la ceilalti stupi.

Totusi, eu consider acest spatiu o greseala intrucat primavara obliga albinele sa-l incalzeasca inutil. Este singurul defect si oricum mic fata de avantajele ce rezulta din acest aranjament, si chiar mai mic decat cel din stupii sistematici cu rame, unde albinele au de incalzit spatii inutile, mult mai mari.

Pentru a evita dificultatile stuparului de aranjare a ramelor in vederea iernarii, si cele ale albinei prin marirea spatiilor exact in mijlocul cuibului, am adoptat faguri de 200mm si nu mai ingusti, asa cum se obisnuieste cu etajele (magazine, extinderi), la stupii suprapusi.
Daca rama adanca ofera avantaje mari pe timpul iernii si a primaverii devreme, vara nu mai este convenabila. Daca ramele nu sunt complet goale si se plaseaza sub corpul de sus, in timpul culesului albinele ar trebui sa treaca peste miere pana sa ajunga in corpul de sus.Albinelor nu le place sa traverseze celulele cu miere. Trec greu in corpul de sus si de regula prefera sa roiasca, acesta este un motiv pentru care, in cazul ramelor lungi si inguste, albinele urca mai usor in magazin.
In Stupul Popular avem avantajul ramei adanci fara nici un dezavantaj, pentru ca extinderea se face la baza.

Corpul

Daca un cuib mic este adecvat albinelor iarna si primavara devreme, vara au nevoie de un spatiu mai mare cu unul sau mai multe caturi. La stupul Popular, privim adaugarea unui singur cat ca fiind minima. Noi am avut familii dispuse pe 7 caturi.

Numarul de caturi depinde de culesul din zona si de prolificitatea matcii. Ar fi intelept sa existe mai multe cutii goale de rezerva, in special in stupinele mici. In cadrul stupinelor mari se gasesc tot timpul familii care nu utilizeaza toate caturile si care sunt disponibile.

Stupul Popular este asadar mic iarna, dar vara poate fi cel mai mare dintre stupii existenti. Ar trebui precizat ca aceste caturi se pun unul peste altul fara nici un sistem de prindere (blocare). Pot fi insa fixati de fundul stupului si unele de altele cu cateva elemente metalice, sau mai simplu cu cuie batute in caturi de care se impleteste sarma, in doua-trei locuri. Datorita greutatii totale, vantul nu le misca. Oricum albinele le propolizeaza unele de altele.


Peretii

Cei mai sanatosi pereti sunt cei de tip vechi de la stiubee din paie sau rachita, lipite cu balega. Acesti pereti tin cald iarna, rece vara si sunt permeabile tot timpul. Aceste cosuri nu pastreaza umiditatea. Atenueaza variatiile de temperatura. In practica, deoarece avem nevoie de forme regulate, preferam lemnul. Lemnul necesita mai putina atentie si intretinere. In cei din paie se ascund de regula insecte si sunt atacati de rozatoare.

Lemnul este mai rezistent la insecte, rozatoare sau intemperii. Un strat de vopsea pe baza de ulei, poate fi repede dat, chiar peste stupul cu albine. Peretii de 24mm din lemn sunt cei preferati de noi.

O grosime de 20mm este insa suficienta. Cea de 24 mm este de preferat numai d.p.d.v. al rezistentei. Pe de alta parte, in acesti stupi cu pereti subtiri, albinele simt mai bine variatiile de temperatura si ies mai devreme dimineata la cules.

Peretii mai grosi sporesc greutatea si costul stupului.Peretii dubli au aceleasi dezavantaje. In plus este imposibil sa pastrati aerul dintre ei ca izolator. Materialele izolatoare pot fi si ele plasate intre doua placi din lemn, sau mai bine nu; si asta deoarece chiar materialul izolator absoarbe umiditatea si inceteaza sa mai fie izolator. In plus, peretii izolatori nu servesc scopului pentru care sunt facuti. Primavara intarzie plecarea la zbor a culegatoarelor. Iarna nu economisesc rezervele. Albinele consuma mai putin atunci cand sunt amortite de frig si nu cand sunt active. Cu siguranta stupii cu peretii subtiri pe zapada, la o raza de soare fac ca ghemul sa se desprinda si sa iasa mai usor la zbor decat cei cu peretii grosi. Albinele care ies cad pe zapada sau pe scandura de zbor si acolo mor. Ghemul care are cateva mii de albine nu e insemnat redus.

Si cred ca albinele care nu se mai intorc sunt probabil slabite, batrane sau fara valoare.

Sigur ca, daca un perete subtire simte caldura ziua, la fel simte si frigul noaptea. Dar noaptea prezenta ghemului compenseaza lipsa de caldura.

Si hai sa nu uitam ca comfortul slabeste si nu intareste, cum zice Pourrat, unul din adversitatile vietii fiind climatul.

Teoretic, lemnul alb este de preferat.Din pacate, lucreaza prea mult.In practica preferam Jura pine (Abies alba).

Unii prefera imbinarea prin platuiala.Noi preferam imbinarea simpla (la colturi). E mai economica si nu necesita scule profesionale. Daca se folosesc cuie de 6 sau 7 cm, iar lemnul a fost intr-un fel uscat, va fi suficient. Preferam lemn rindeluit pe ambele fete, deci plan atat pe interior cat si pe exterior. Altfel ploaia stropeste cu noroi exteriorul depunandu-se, iar curatarea pe interior este mai dificila.


Capacul

Capacul e in asa fel construit incat contine spatii goale mari. Aerul circula rapid si liber prin aceste spatii.Spatiul este suficient de mare pentru ca aerul sa nu putea fi oprit de o panza de paianjen.

Am observat ca sub un acoperis de o asemenea forma temperatura e mult mai constanta chiar in zilele insorite.

Pe campul de lupta am avut ocazia sa vad cateva constructii militare usoare.Acoperisul de asemenea era in doua ape din scanduri sau foi de tabla. Un ofiter de rang inalt care statea in cazarma de mai mult timp mi-a spus ca corturile militare sunt construite pe celasi principiu pentru combaterea caldurii soarelui.

Design-ul capacului nostru este de asemenea mulat pe experienta practica. Acoperisurile sunt de multe ori acoperite cu carton bituminat.Nu pledez pentru aceasta varianta.E o cheltuiala in plus.Mai mult de atat cartonul retine apa pe la imbinari, distrugand suportul. Nu sunt de acord nici cu foaia de tabla.O ploaie puternica sau grindina produce zgomot suficient cat sa deranjeze albinele.Mai mult de atat, se incinge de la soare.

Eu prefer lemnul vopsit. O placa vopsita pe ambele parti sau pe toate partile, dureaza mult si nu are defectele cartonului bituminat sau a foii de tabla.Suplimentar, prefer vopseaua alba care reflecta caldura. Creozotul, care fara indoiala, este cel mai bun conservant pentru lemn, nu este indicat datorita mirosului si a culorii sale.


Panza

Deasupra leaturilor ultimului corp de sus se pune o bucata de panza pe care, de regula, o decupam dintr-un sac vechi.

Prefer aceasta panza, celei uleiate sau a podisorului din lemn.Podisorul de lemn este impermeabil si necesita forta, un soc, ca sa-l desprinzi.Albinele devin nervoase.

O panza uleiata e impermeabila si se desprinde mai greu decat o panza plana.Si, sa nu uitam, tot ce punem in stup albinele propolizeaza, deci il lipesc.

Am urmarit doar o modalitate simpla de desfacut.

Inca, panza noastra se desprinde usor. O ridicam de coltul din stanga si tragem orizontal, spre dreapta.In timpul acestei operatii nu se creaza nici un soc iar descoperirea se face doar pe partea la care vrem acces.

Mai mult de atat, principala calitate a panzei noastre este permeabilitatea pe care albinele o pot modifica adaugand sau scazand propolis, depozitandu-l peste tot. Acest propolis le permite albinelor sa-si ventileze stupul asa cum o faceau in vechime, in stiubee.E bine sa inlocuim aceasta panza periodic. Bucati intregi putand fi folosite pe post de hartie, in afumator.


Cutia tip podisor

Podisorul are o inaltime de 100 mm si nu 50 mm cum se obisnuieste. Pe dedesubt este acoperit cu material textil.Dar in partea de sus e deschis. Acolo e umplut cu rumegus, pleava, turba sau oricare alt material absorbant usor, si care nu permite trecerea caldurii.

Cutia nefiind inchisa, continutul poate fi inlocuit oricand.In tot cazul se mentine atata timp cat este uscat, si absoarbe umiditatea din stup. Inlocuirea se face de regula anual, primavara la terminarea iernarii. Daca e imprastiat in jurul stupilor inabusa si cresterea buruienilor.


Ventilarea.

Umiditatea este generata in stup de albine prin respiratie si prin evaporarea nectarului. Aerul cald si umed tinde sa se ridice. Intalnind podisorul nu se raceste repede, deoarece in cazul nostru podisorul este tot timpul cald, iar peretii nu sunt reci deoarece ghemul este intins pana la marginea fagurilor.

El ramane captiv in partea de sus, iar panza pusa peste leaturi si pe fundul podisorului tip cutie, permite o trecere lina a fluxului catre materialul absorbant.

Acest aer viciat care paraseste stupul este continuu inlocuit de altul proaspat care patrunde prin urdinis. Acest flux de aer este controlat si lasat pe seama albinelor, aerul care intra, neinfluentandu-le negativ.

In alte tipuri de stupi, acest mod de ventilare nu exista. Aerul viciat este oprit de panzele imbibate cu ulei sau de catre scandura, continuand sa inconjoare ghemul; in stupii mari albinele fiind mai aproape de partea de sus. Aerul viciat se intinde pe toata suprafata de sus pana intalneste peretii care sunt mai reci ca la Stupul Popular. Condensandu-se, umezeala se prelinge pe ramele marginase, determinand imbibarea lor cu apa si mucegairea.

Un urdinis mare nu rezolva aceasta problema deoarece aerul viciat nu este atras pana la intrare.Ventilarea in acesti stupi este ineficienta sau absenta.


Detalii ale urdinisului: P-spatiu de 6x6mm;O-spatiu de 70x7,5mm


Ceva timp in urma am auzit oameni sfatuind sa se taie deschizaturi de cativa centimetri in podisor.Era o masura radicala de eliminare a mucegaiului de pe rame si peretii interiori; si e uimitor cum indraznesc unii stupari sa dea asemenea sfaturi.Aceste deschizaturi sunt prea mari pentru a putea fi controlate de albine.Ca si cum nu ar fi fost destul, sfatuitorii insistau sa nu se permita albinelor sa faca acest lucru.Albinele nu mai pot controla fluxul de aer.Au parte in acest fel de un curent permanent prin ghem in toiul iernii.Nu poate fi decat in dauna albilelor si a rezervelor de hrana.



Urdinisul

Urdinisul nostru este extrem de simplu.Poate fi confectionat dintr-o cutie de conserve. Intrarea in stup poate fi rapid ajustata, fara sa le stalcim, oferindu-le, dupa necesitate, o intrare de 70x7,5mm pentru prevenirea atacului soarecilor de camp sau de casa, si o intrare de 6x6mm cat sa treaca o albina pe perioada hranirilor sau cand exista risc de furtisag.


Leaturile

Leatul, sipca suport pentru faguri, are o latime de 24mm.Preferam sa o facem groasa de numai 9mm, in asa fel incat sa nu depaseasca niciodata faltul de 10mm din cat. Si e de preferat ca partea de jos a sipcii sa fie neprelucrata, rugoasa; se faciliteaza in acest fel aderenta cerii.Pe de alta parte e de preferat ca celelalte trei fete sa fie prelucrate pentru a putea fi usor curatate.Propolizarea acestor trei fete poate fi redusa prin ungere cu vaselina sau ulei.



Concluzii initiale


Apicultura este o industrie.

Apicultura poate fi profitabila.Acest profit ar trebui sa fie scopul apicultorului.Si chiar daca majoritatea stuparilor spun ca e doar un hobby, toti o practica pentru profit. Nu uitati ca avem si frati care nu practica aceasta activitate. Sa le dam si lor ceea ce natura ne ofera in plus.

Cum sa facem insa pentru a obtine profitul maxim?


In primul rand nu va speriati de concurenta.

Legat de restrictia la import, adesea este o iluzie, pentru ca politica partidelor i se opune. In orice caz, o asemenea restrictie este o greseala, pentru ca ridica pretul de vanzare si face produsul mai greu vandabil.


Sa privim putin economia

Industria are un principiu: sa produca mai mult si mai ieftin.Apicultura trebuie sa adopte acest principiu.Numai asa vom eficientiza aceasta activitate si vom creste profitul.Nu e exclus ca pe viitor pretul mierii si al zaharului sa fie acelasi, lucru care va face ca aceasta sa se vanda foarte usor.Va trebui sa o producem la un prêt cat mai mic.Din ce am spus despre Stupul Popular este usor de observat ca este avantajos si d.p.d.v.economic.

Vom vedea mai tarziu ca si tehnologia de lucru e la fel de economica, precum constructia sa.


Economic prin constructie

Este limpede pentru fiecare ca un Stupul Popular poate fi facut cu un set de scule de baza, de catre orice amator.Idicatiile noaste ar trebui sa fie suficiente.In orice caz, stupul consta intr-un singur tipar.Nu e la fel la un stup cu rame.Numai ramele in sine consuma timp si presupun atentie.Sipcile trebuie sa fie perfect drepte. Un spatiu de 7,5 mm va trebui pastrat fata de ramele de sus si intre rame si pereti.Acolo unde e mai putin de 5mm albinele umplu cu propolis.Unde e mai mult de 10mm, construiesc faguri. In scurt timp nu mai exista mobilitate. Folosinta indelungata si temperatura deformeaza ramele iar o prelucrare initiala de 7,5 mm nu mai poate fi mentinuta.


Economic prin dimensiune

Forma si volumul Stupului Popular garanteaza un consum minim de miere, permitand in acelasi timp si o dezvoltare echilibrata a familiei.


Economic prin igiena

Forma, volumul si ventilarea Stupului Popular ofera albinelor un camin sanatos in care sunt scutite de suprasolicitare, slabire si boli, lucruri care toate influenteaza productia de miere.


Echipamentul

Afumatorul

Afumatorul este cea mai imprtanta piesa din arsenalul celui ce vrea sa se ocupe de albine.Se gasesc in mai multe tipuri.Fiecare si-l alege in functie de preferinte si de combustibilul utilizat.


Totusi, printre cele mai utilizate sunt modelele Layens si Bingham.Afumatorul Layens are avantajul unor rafale de fum blande si ca arde nealimentat un sfert de ora.Lucreaza pe sistemul foalelor.Acest afumator are si dezavantaje.Camera sa de ardere nu este suficient de mare asa ca trebuie realimentat periodic.Nu vei avea parte de rafale mari de fum daca ai nevoie de ele.Mai mult de atat, sistemul sau de foale produce un zgomot ce nu face prea mare placere albinelor din familia deschisa, si nici celor ce urmeaza a fi deschise.In final, sistemul sau de foale dupa ce ca este fragil scumpeste foarte mult afumatorul Layens.

In opinia mea afumatorul Bingham este cel mai practic dintre modelele aflate pe piata.Se aseaza bine pe mana.Genereaza un fum linistit, dens si in cantitate mare, la nevoie. Atunci cand nu e folosit si sta cu gatul sau ridicat, nu irita albinele, asa cum o face afumatorul Layens si pierde doar o cantitate mica de combustibil.

In acest afumator poti folosi suluri de hartie sau carpe ieftine (deseuri sau resturi de saci). Diametrul sulurilor va trebui sa fie mai mic decat cel al afumatorului pentru a putea fi usor introduse.Lungimea lor va trebui sa fie trei sferturi din adancimea afumatorului astfel incat urmatorul sa aibe loc atunci cand primul e aproape sa se consume.In felul acesta nu se creaza spatii goale iar fumul nu contine scantei.

Din cand in cand, inainte de a introduce noul sul, sulul ars ramas se scoate iar cenusa acumulata dedesubt se arunca.Apoi sulul nears se introduce in afumator iar peste el se pune un sul nou.

Pe vreme uscata se intampla ca sulurile sa arda prea repede.Pot fi umezite un pic.Ard mult mai incet si dau mult mai mult fum.Evident ca sulul se introduce cu partea uscata inspre afumator.

Atunci cand panza de sac imbibata cu propolis ce acopera corpul de sus este schimbata cu una noua, cea veche poate fi rulata in sulul de hartie.De asemenea pot fi puse si bucatele de propolis.


Peria

Peria este foarte utila stuparului. Il ajuta, impreuma cu afumatorul sa inlature ultimele albine ramase pe faguri.


Pe cat posibil, peria trebuie sa aibe o forma cat mai clasica si sa fie de o calitate foarte buna, numai din matase naturala.Altfel retine albine si le enerveaza.Peria se va pastra foarte curata si niciodata uda, pentru a evita lipirea albinelor.



Masca

Masca nu este absolut necesara. Multi stupari nu o folosesc nici la operatiuni complicate. Totusi, toti stuparii trebuie sa aibe cel putin doua.Una pentru el si una pentru ajutor. Iar aceste masti trebuie sa le fie la indemana atunci cand lucreaza. In caz de accident sunt de mare folos.

Multi stupari, de regula cei incepatori, folosesc masca la toate lucrarile. Datorita mastii se simt mai in siguranta si mult mai relaxati, putand lucra mai repede si cu mai multa indemanare.

Avem parte insa de o multime de masti si nu toate sunt la fel de utile. Hai sa luam in discutie doua dintre ele, cele cu plasa din material textil si cele cu plasa din sarma.

Masca cu plasa textila are avantajul ca nu ocupa loc si poate fi indesata in buzunar. Are insa dezavantajul ca nu protejeaza capul de caldura si nu ofera o buna vizibilitate.

Mastile negre sporesc in special caldura si mai putin vizibilitatea.Mastile albe diminuiaza caldura dar impiedica mai mult vizibilitatea.Plasa neagra poate fi prevazuta in zona ochilor iar cea alba in zona cefei. In fiecare din cazuri se va alege plasa cu ochiuri mai mari, dar care nu vor depasi 3 mm.

Dimensiunea mastii este functie de suportul sau, de regula o palarie, si marimea capului celui ce o poarta. In partea de sus se prevede un elastic ce infasoara palaria.In partea de jos, de asemenea se prevede un elastic iar el se infasoara sub gulerul ridicat, sau se prinde cu un nasture (D).Sau poate fi liber si se prinde sub brat (A si B), sau ca in pozitia (C).

In partea de sus, de asemenea poate fi prinsa, de palarie, caz in care nu mai poate fi purtata in buzunar.Capata dezavantajele mastii cu plasa metalica, fara sa aibe nici unul din avantajele ei.

Masti cu plasa textila


Mastile metalice sunt mai putin manevrabile ca cele textile, insa nu se supraincalzesc si nici nu impiedica vizibilitatea.


Masti cu plasa metalica

Pentru a o construi, plasa folosita pentru protectia alimentelor este potrivita.Sarma galvanizata impiedica vizibilitatea. Plasa din sarma neagra e mai indicata. Cea acoperita cu lac se gaseste pe piata. E cea mai buna.

Inaltimea si diametrul mastii este proportionala cu capul stuparului.Se va pastra un spatiu de 50mm intre cap si masca.

In partea de sus se prevede o panza plata (E, F).Nu e nevoie de palarie la acest fel de masca.Partea de jos se prelungeste cu panza ce poate fi prinsa sub brat (A, B), ori prinsa la gat ca in (G) sau ca in (C).In partea din spate se prevede o fasie de panza, pentru umbra si pentru protejarea capetelor de sarma din plasa (F).Pentru intarire, se prevede cate un cerc din sarma in partea de sus si de jos a imbinarii plasei de sarma cu panza.

Pana la urma putem face si masti combinate (H).

Imaginea arata modul de constructie.O fasie de panza se prinde de palarie, se continua plasa metalica, apoi alta fasie de panza in partea de jos.

Asemenea celorlalte feluri de masti si aceasta poate fi prinsa sub brat (A, B) sau in jurul catului (G). Acest fel de masca necesita o palarie, si produce mai multa caldura decat una construita in intregime din plasa metalica.Pe de alta parte, ofera o protectie mai buna.


Standul

Pentru a putea lucra lejer cu corpurile, va trebuie un stand sau doua. Standul prezentat in figura B, serveste perfect scopului.

Luati aminte ca sipcile A'A', sunt ascutite spre varf, pentru a evita strivirea albinelor. Trebuie sa fie doar mai lungi cu 100mm decat corpul, pentru a va oferi lejeritate la asezat. Sipcile B'B', sunt doar de legatura a sipcilor A'A'


B. Stand din sipci pentru cat (corpul stupului)



Dalta apicola

Aceasta dalta este special conceputa pentru curatarea propolisului de pe leaturi.


Dalta apicola


Dalta serveste deasemenea si la desprinderea corpurilor intre ele si separarea lor. Partea curbata L se foloseste la ridicarea leaturilor la recoltarea mierii.


Lada cu scule

Stuparul, pe timpul lucrului, are nevoie de mai multe obiecte marunte, si ar fi dificil, sa nu spun enervant sa le treaca dintr-o mana in alta.Mai mult de atat, trebuie sa depoziteze razuiala si bucatile de faguri pentru a preintampina furtisagul.

Iata si motivul pentru care se construiesc diferite cutii, numite si lazi cu scule, functie de preferintele si nevoile stuparilor.

Principalul lucru de care se tine cont este sa aiba doua compartimente, unul pentru scule si altul pentru resturi din stupi si scule curente de lucru in stupi, acesta din urma prevazut cu capac pentru a evita furtisagul cu tinta precisa.




Hranitorul special

Am aratat de cateva ori posibilitatea ori nevoia hranirii albinelor.Aici va spun despre hranitorul nostru special. Este de mare folos stuparului, in special in perioada dinaintea iernarii. Hranitorul este facut din lemn vopsit., mult mai bun decat unul metalic in cazul in care iti curge. Ca sa-l repari trebuie sa-l duci la un specialist.Cel din lemn, dat cu putina vopsea in locul in care curge, dupa ce in prealabil e spalat si uscat, se astupa.Hranitorul are aceleasi cote ca si corpul si are un volum de 11 litri. Este extrem de rar ca albinelor sa le trebuiasca o asa cantitate de sirop. O noapte e suficienta pentru a fi tras de albine. O foaie de geam va ajuta sa supravegheati procesul. Constructia va permite sa turnati sirop fara fum sau masca. In interior are un perete despartitor care se sprijina pe doua cuie si care desparte compartimentul de sirop de locul unde trag albinele siropul.

In cazul in care vreti sa puneti resturi de faguri la lins, acest perete se suspenda si se trage in sus. Hranitorul se pune peste corpul cu albine.

Peste el se pune panza de sac, podisorul tip cutie si capacul. Un hranitor este indeajuns pentru 12 familii.


Hranitorul de mare capacitate de toamna


Un sfat

Puneti cateva picaturi de vopsea la toate asamblarile cand il montati. Apoi aplicati 2 sau 3 straturi de vopsea.


Hranitorul pentru primavara si vara.

Pentru a hrani familia de albine primavara si vara, stimuland constructia de faguri, in special la familiile slabe, utilizati hranitorul mic, ce are o capacitate de 200 grame.


Sfat

Aceleasi recomandari de constructie ca pentru hranitorul de toamna. Acest hranitor se plaseaza pe fundul stupului, iar pe el corpurile. Partea din spate e demontabila si se trage ca un sertar.

Sertarul demontabil in care se toarna sirop este de 250x150mm, cote exterioare. Peretii grosi undeva la 25mm.

In interiorul hranitorului este plasat un gratar facut din sipci din lemn de 9mm.Cand se toarna siropul, acesta pluteste.


Hranitorul de primavara


(Inaltimea, eu am facut-o de 30-35mm.Pe fund am batut placaj de 4mm cu partea lucioasa spre interior).

Imi permit sa dau un sfat celor ce asambleaza lemn.Cautati sa folositi DOAR ARACET HENKEL DORUS 76. Noi, in fabrica de mobila la care lucrez, doar acesta il folosim, desi am incercat nenumarate firme. Pretul e undeva la 2 Euro pe kg, fara TVA, la butoi de 150kg.Varsat e posibil sa coste mai mult, v-am dat insa doar prêt de orientare.Distribuitor al Henkel la Brasov si Bucuresti .)


Cutitul de descapacit

Inainte de a pune fagurii in centrifuga, acolo unde mierea este maturata, este nevoie sa se taie capacele de ceara ale celulelor. Pentru treaba aceasta putem folosi un cutit de bucatarie, daca este cu lama subtire si suficient de ascutita. Totusi, intrucat fagurii capaciti au forme neregulate, este recomandat sa se utilizeze un cutit de descapacit cu maner indoit, special.



Centrifuga

Centrifuga este destinata extractiei mierii din faguri cu o viteza mai mare daca s-ar face gravitational. Fagurii sunt pusi in colivii din plasa de sarma in interiorul unui butoi din tabla cositorita (la vremea respectiva n.tr.)

O miscare de rotatie cu o viteza de 1 Km la trei minute, supune fagurii unei acceleratii centrifuge.Ceara este retinuta de plasa de sarma iar mierea trece depunandu-se pe peretii interiori ai butoiului de unde se scurge in zona de colectare iar mai apoi in vase printr-un robinet special.Fara indoiala ca centrifuga scuteste timp.Acesta este principalul avantaj si cel pe care inventatorii trebuie sa gandeasca sa-l inbunatateasca.

Unii vad, de asemenea, prin centrifuga si o modalitate de salvare a fagurilor sau de scutire a albinelor de o munca in plus, si implicit mai multa miere pentru stupar.

Noi respingem ideea ca acesta ar fi un avantaj si suntem pentru frecventa reinoire a fagurilor.

Centrifuga



Modelul centrifugii

Nu sfatuiesc pe nimeni sa incerce sa construiasca o centrifuga cu butoi si roti dintate de nici un fel. Mai buna e una facuta inginereste si asamblata de profesionisti, eventual si cu concursul unui stupar. Cu toate acestea nu inseamna ca centrifugile din comert ar fi mult mai bune.De cele mai multe ori muncitorii care le fac nici nu stiu la ce folosesc. Si nu sunt intarite exact acolo unde ar trebui sa fie. Ori ici colo e cate o imbinare la care nu ai acces sa o cureti. Acolo prima miere care intra produce rugina stricand mierea sau

centrifuga insasi. Din aceste motive este foarte important ca centrifuga aleasa sa fie foarte bine facuta. Cativa ani in urma cineva a inventat cateva centrifuge succesiv cu scopul de a mari capacitatea de extractie.

Noi insine am facut una dubla cu extractie orizontala.Aceasta centrifuga de mare capacitate avea insa un dezavantaj. Fagurii nedescapaciti se rupeau in diferite locuri.

In ciuda dimensiunii sale incapea totusi prin usi mici, o caracteristica rara.

Suntem de parere ca toate aceste centrifugi, a noastra sau celelalte, nu satisfac pe deplin stuparul dar il obliga la cheltuieli si il incurca tot anul, in special in timpul transportului.



Necesitatea centrifugii

Suntem de parere ca centrifuga noastra simpla, nereversibila, este potrivita.Va fi prevazuta cu doua sau patru colivii, functie de marimea stupinei.

O centrifuga cu patru colivii poate extrage mierea dintr-un cat de Stup Popular in 12 minute.Este suficienta pentru extragerea mierii intr-o zi dintr-o stupina cu 30 de stupi, numarul maxim ce poate fi suportat de o locatie.Poate fi amplasata pe paleti sau corpuri de stup.Este totusi de recomandat sa se cumpere gata echipata cu trei picioare.

De asemenea este recomandat sa fie prevazuta si cu capace. Stuparul este protejat de curentul de aer produs la extractie iar coliviile de asemenea, sunt protejate.

Totusi, sa se tina cont ca centrifuga este recomandata pentru stupine de la 12-15 stupi. Pentru stupine mai mici recomandam alte metode de extractie.


Coliviile pentru descapacit si extractie

Aceste colivii sunt extrem de folositoare.Ele ajuta la economisirea timpului pe perioada descapacirii si extractiei.Rostul lor este sa sprijine fagurii mai fragili din stupii cu faguri ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie.

Aceste colivii sunt esentiale pentru extractia fagurilor cu centrifuga.La descapacit, o singura colivie este de ajuns.Doua colivii sunt folosite in paralel.Avand doua i se permite ajutorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifugheaza.


Colivia 1.

Se face din tabla de 0,5 mm si are dimensiunea de 260x365mm.Lateralele se indoaie 20mm dupa ce in prealabil s-au taiat colturile.Nu se cositoreste.Doua manere se realizeaza pe mijlocul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc.



Colivia 2.

Din tabla perforata de 0,5mm, cu diametrul gaurilor 3mm si dimensiunea 275x380mm.Marginile se rasfrang 20mm, la fel dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Nu se cositoreste.


Colivia 3.


Din tabla perforata de o,5mm cu dimensiunea 290x 395mm si gauri de 3mm.Marginile se rasfrang 20mm dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Coliviile 2 si 3 sunt colivii pereche.


A. Varianta de colivii pentru extragerea mierii din faguri ficsi Warre

B. Cutit de descapacit


Stativul de descapacit

Mai jos este prezentat un stativ de descapacit si modul de lucru. Stativul se foloseste odata cu centrifuga si coliviile extractoare.


Manusile

Trebuie sa mentionez manusile dar sa spun si defectele lor.Manusile sunt nefolositoare, chiar daunatoare.Nefolositoare pentru ca nu impiedica albinele sa ne intepe, chiar daca sunt facute din piele.Sunt daunatoare ca ne incurca in miscari, strivind albinele in timpul manipularii.Aceste cauze irita albinele.Putem spune ca cu cat apar ca sunt destinate impotriva intepaturilor cu atat le provoaca mai tare, fiind o povara in plus. Ajutorul poate pufai cateva rafale de fum in directia in care lucreaza stuparul, in special in zona mainilor.E mult mai sigur asa. Un incepator in stuparit, pentru siguranta in lucru, poate cere ajutorului sau sa-i afume din cand in cand mainile. Asa va putea lucra fara probleme.


Adapatorul

Albinele stiu sa faca rost de apa de care au nevoie.Totusi, nu este lipsit de avantaj sa se prevada si un adapator aproape de stupina. Pe o dala, o scandura sau o foaie de tabla in plan inclinat, puneti un bidon sau alt recipient, prevazut cu robinet. Dala va fi presarata cu nisip sau praf de piatra.Robinetul va fi astfel fixat incat sa tina nisipul ud.

Printre stupari pot fi intalnite si adapatoate pentru pui, care sunt potrivite si pentru albine. Acestea cuprind o sticla intoarsa cu gatul intr-o farfurie. Farfuria poate sa contina muschi de padure, bucati de pluta sau pietris.



Stupina

Albinele nu cer si nu sunt prea pretentioase in amplasarea stupului lor, nevoia lor fiind adapostul.Totusi, cu siguranta se pot face observatii legate de stupina in interesul ambelor parti, ale albinelor si al stuparului.


Dispunerea

Inamicul cel mai mare al albinelor este soarele de amiaza.El topeste ceara si mierea, distrugand fagurii si inecand albinele.Oricum, acest lucru albinele il evita iesind afara si ventiland stupul.De aceea este absolut necesar sa umbrim stupii cu pomi: piersici, peri, meri, sau floarea soarelui etc.

Ideal este ca stupii sa se orienteze spre est.Soarele trezeste lucratoarele mai devreme.Daca aceasta orientare va creaza necazuri, puteti orienta stupii catre vest sau nord, niciodata spre sud.


Dimensiunea

Stupii ocupa doar 750mm.Albinele isi recunosc stupii perfect, chiar intr-o stupina mare, daca se mentin 750mm dintre centrele lor.

Daca distanta se mareste nu e nimic rau pentru albine.Numai ca e risipa inutile de spatiu pentru stupar.

Nu are prea mare importanta unghiul de decolare din stup. Totusi 42 grade ar trebui considerat ca minim.Un unghi mai mare le impiedica.

Un exemplu va clarifica acest comentariu.Daca in fata stupilor avem un zid inalt de 2m, atunci distanta de la stupi la zid ar trebui sa fie de cel putin 2m si ea.

Cele date aici incearca sa arate care ar fi marimea stupinei si numarul de stupi la un spatiu dat.


Distantele

Imprudenta si neglijenta unor stupari a facut ca o lege sa reglementeze distanta dintre stupina si strazi sau alte proprietati.Aceste reglementari sunt locale, comunitare sau departamentale.Marimea acestei legislatii nu-mi permite sa o prezint aici.Poate fi gasita insa la orice sediu guvernamental.Distanta insa, variaza in general de la 4 la 6 metri.Mi se pare ca se cer chiar 20 metri.In situatii exceptionale.

E bine de amintit ca nici una din reglementari nu specifica distanta daca ai de-a face cu un gard solid de 2 m inaltime.

In sedinta sa din 18 Nov. 1925, camera deputatilor a adoptat fara dezbatere o propozitie care suna asa:

,,Articol unic: paragraful 3 al articolului 17 al Legii din 21 Iunie 1898 se amendeaza dupa cum urmeaza

,,acolo unde stupii nu fac obiectul nici unei specificatii fata de proprietatile vecine, publice sau cai de circulatie vor fi prevazute ziduri, garduri sau pereti din scanduri, etanse.

Aceste constructii vor trebui sa aibe 2m inaltime si vor cuprinde toata stupina’’


Numarul de stupi

Numarul de stupi dintr-o locatie ar trebui sa tina cont de disponibilitatea zonei si de numarul deja existent in alte stupine vecine.De aceea numarul optim variaza foarte mult.Se estimeaza totusi ca un numar de 50 stupi vor prospera intr-un cerc cu diametrul de 3 Km, depinzand si de productia de nectar din zona.Bineinteles ca se ia in considerare si numarul de stupi din vecinatate.


Expunerea

Am aratat deja deficientele stupinelor acoperite (deschiderea stupilor e mult mai dificila) si a celor cu standuri comune (familiile vecine sunt mult mai agitate si mai nervoase, ceea ce le face sa consume mai multe rezerve).De aceea suntem pentru stupine deschise cu stupi dispusi pe standuri individuale.Stupina nu se confrunta cu problemele aratate mai sus si e si mai sanatos pentru stupar.

Stupii se plaseaza pe un singur rand sau mai multe randuri paralele, cu fata catre acelasi loc sau directii diferite, tinand cont de precizarile din sectiunea ,,Dispunerea’’

Stupii pot fi asezati pe o alee pavata cu piatra, de 800mm latime.[….]


Plantarea resurselor

Stuparul nu poate asigura suficiente flori care sa le tina ocupate pe albine.Va trebui sa se bazeze pe culturile din zona.[….]


Legislatia apicola

Proprietarul stupilor

Proprietarul roiurilor

Interferenta cu albinele

Accidentele


Plante melifere


Cumpararea familiilor de albine

Stupii pot fi populati in diferite moduri: prin roire artificiala, prin cumpararea unei cosnite, prin cumpararea roiurilor.

Roirea artificiala este de preferat.Poti sa o faci oricand vrei si cand crezi ca e cel mai bine.Se aplica familiilor potrivite, sanatoase, lucru din ce in ce mai rar.

Cand o iei de la zero insa, nu ai cum sa faci roire artificiala.O poti face cumparand cosnite.Acesti stupi iti vor da roiuri puternice.De asemenea o poti face si prin tranzvazare directa, intr-o perioada convenabila si cu garantia ca albinele sunt sanatoase.

Stupii cu faguri ficsi nu sunt plini de loca asa cum sunt cei cu rame mobile.

Si in fine, o poti face cumparand roiuri, dupa ce te-ai asigurat ca stupina in cauza nu este infestata cu loca.


Roiurile apicultorului

Roiurile de la un stupar sunt cele mai bune, chiar cele mai economice, fiindca apartin celor mai productive familii, mai ales daca stuparul a practicat selectia interna iar livrarea a facut-o corespunzator.De fapt stuparul are tot interesul sa-si faca selectie in stupina.Asa este si cu cele pe care ti le-a livrat, au fost supravegheate indeaproape.


Perioada de cumparat

Perioada cea mai buna de cumparat roi si populat un stup este cea de la inceputul secretiei de nectar.In aceasta perioada nu ne asumam nici un risc de a hrani albinele ; ba din contra avem toate sansele de a vedea familia instalandu-se rapid, completandu-si rezervele pentru iernare, iar in anii buni dand si o recolta buna.

In lunile ce urmeaza va merita sa cumperi roiuri numai daca ai faguri gata claditi si suficiente rezerve pentru iernare.Daca productia de ceara nu te costa nimic pe timpul culesului, in afara lui te costa foarte mult.


Greutatea roiului

Sa cumperi intodeauna roiuri la 2kg.Proportional te costa mai putin decat unul de 1 ½ sau 1 kg din moment ce platesti o singura matca si ai aceleasi cheltuieli de incoletare si expeditie.

In afara de faptul ca o familie in stup, cu cat e mai puternica cu atat da rezultate mai bune si acopera in mare masura cheltuielile initiale.Capitalul este investit intr-o societate de albine.In felul acesta investitorul va dramui capitalul cu intelepciune si afla cum sa-l faca sa creasca.

Roiul va pierde in greutate pe timpul calatoriei, datorita distantei si temperaturii.Asa ca e greu de stiut greutatea initiala la sosire.Buna credinta a furnizorului in acest caz este de foarte mare importanta.


Regina

Pentru prezenta si calitatea matcii trebuie sa depinzi de onestitatea furnizorului.


Rasele

Rasele de albine sunt numeroase dar numai doua raspandite si care merita atentia noastra: rasa locala si cea Italiana.Rasa indigena are abdomenul negricios-maroniu iar cea Italiana il are cu doua benzi galbene.Albina Italiana are limba mai lunga si poate astfel vizita flori de mai multe feluri.In anii neproductivi, secetosi prezinta avantaje fata de albina locala.

Albina Italiana e mult mai vioaie, mai activa, caracteristici ce o fac mai productiva. Dar ii mareste aceasta vioiuciune rautatea? Nu, daca este tratata asa cum trebuie, asa cum e tratata si albina locala.Eu gasesc albina Italiana chiar mai blanda decat cea locala pentru ca din cateva pufaituri de afumator intelege foarte repede ce vrea stuparul de la ea.

Am aflat insa ca voiuciunea o face sa fie mai predispusa la furtisag, motiv pentru care vom tine urdinisele, asa si cum trebuie de altfel, cat mai reduse, in special la familiile vecine mai slabe.

Albina Italiana e mai prolifica, chiar si fara hranirile de stimulare atat de costisitoare si daunatoare.O calitate extrem de importanta.

Pe ici pe colo am mai citit ca i se atribuie grozave predispozitii spre loca americana. Ce greseala! Ba din contra, albina Italiana are toate calitatile necesare pentru a lupta cu boala.

Aparent, am inceput sa depistam boala odata cu introducerea albinei Italiene.E posibil, dar aceasta data corespunde si cu introducerea ramei mobile la care albinele nu se asteptau.Aceeasi perioda in care au inceput sa se aplice si metodele intensive de lucru.

Stupilor defectuosi cu rame mobile si metodelor defectuoase de lucru ar trebui sa le-o atribuim Loca americana. Nu sunt alte motive de declansare decat suprasolicitarea si slabirea septelului.

Mai mult de doua zeci si cinci de ani am studiat cele mai raspandite rase de albine.Albina Italiana este cea pe care o recomand tuturor crescatorilor de albine si un mic import cand si cand, daca nu-i pastreaza puritatea; acesta nu mai e necesar daca va cresteti singuri matcile.

Dupa parerea mea, rasa locala e potrivita incepatorilor si asta pentru ca nu au suficient capital cu care sa-i demonstreze valoarea.Si mai sunt de parere ca albina locala va fi excelenta daca a fost selectata precum cea Italiana.

Si, mai trebuie de asemenea sa-i atentionez pe stupari, ca daca multi crescatori de matci, pe de o parte, fac selectie de masa pe familiile de reproducere, pe de alta parte sa nu o faca impotriva impotriva selectiei pe care insasi natura ar fi facut-o.

Intr-o familie orfana albinele cresc intre 10 si 15 regine. Regina care eclozioneaza prima, de fel cea mai puternica, mai viguroasa, le va omora pe celelalte inainte de a iesi din botci; o selectie nemiloasa.

O selectie asemanatoare ar fi prea costisitoare pentru crescatorii de matci.De aceea ei izoleaza botcile inainte de eclozionare.

Ei pastreaza cinci zeci din cinci zeci in timp ce natura ar fi pastrat doar una din cinci zeci.

Natura mai face o selectie, chiar la imperechere.Pentru a se imperechea, regina isi ia zborul si se inalta cat mai sus.Numai cel mai viguros trantor o poate ajunge.Daca o regina dintr-un roi artificial e mai putin viguroasa, ea va fi ajunsa din zbor tot de un trantor mai putin viguros. Iarasi o inferioritate.

Practic, cumparati matci Italiene numai de la crescatorii care inca mai practica vechile metode de selectie si crestere, si care nu-si hranesc albinele cu zahar.Daca nu, mai bine lucrati cu albina locala.Aceasta rasa va fi rapid imbunatatita, in sensul ca va fi mai buna decat una Italiana crescuta cu metode moderne, daca urmati strict sfatul nostru de distrugerea familiilor slabe si inmultirea celor puternice prin roire artificiala.


Pretul

Pretul unui roi variaza depinzand de felul prin care a fost obtinut si de greutatea sa la timpul de livrare.

In general, se considera ca un roi de albine Italiene de 2 kg, livrat la inceputul culesului, valoreaza pretul a 20kg de miere, pret en-gross, in afara de cheltuielile de impachetare si expeditie.

Pretul este justificat, tinand cont ca furnizorul, prin livrarea roiului de la o familie foarte buna, s-a lipsit de 20 kg de miere pe care le-ar fi strans cateva saptamani mai tarziu.

Un roi de albine locale face cu 25%mai putin.

Dupa cules, roiul nu mai are aceeasi valoare.Pentru ca va trebui sa tineti cont de urmatoarele :

1.Va trebui sa-l sustineti cu cel putin 100 grame de sirop zilnic vara cand culesul lipseste complet, in asa fel incat sa fie in stare sa-si construiasca fagurii necesari iernarii.

2.Mai mult de atat, la sfarsitul lui August va trebui sa-l asigurati cu 10-12 kg de miere.

In contrast, daca un Stup Popular este populat cu un roi de 2 kg la inceputul culesului, veti avea parte de o recolta buna in primul an si chiar mai mult decat in anii urmatori, deoarece albinele nu vor fi retinute in stup pentru cresterea puietului, intrucat acesta este inexistent.

3.Pentru a obtine aceleasi performante cu un Dadant, va va trebui un roi de cel putin 4 kg.


O mare greseala

O revista apicola a publicat o lista cu crescatorii de matci care au primit cote de zahar.Daca acesti crescatori chiar fac selectie, selectia va fi din start anulata prin aceasta hranire anormala care va contribui cu siguranta la slabirea septelului si crearea conditiilor de inbolnavire, loca printre altele.


Roiurile pe rame

Crescatori consacrati isi furnizeaza roiul pe rame cu puiet. Aceasta practica nu e lipsita de probleme.Ramele nu au aceleasi dimensiuni urmarite de cumparator, chiar daca stupii au acelasi nume, iar greutatea roiului este greu de stabilit. Puietul e mai mult daunator decat util.

E adevarat ca puietul permite albinelor posibilitatea de a creste regine daca cumva cea livrata a murit pe timpul calatoriei sau la instalare, numai ca noua regina va oua foatre tarziu iar roiul va fi foatre slabit toamna, fara rezerve si fara faguri claditi.In tot cazul, nu va prospera, nici macar in anul urmator.


Roiuri de ocazie

E posibil sa gasiti roiuri prin stupinele vecine.Aceste roiuri nu au aceeasi valoare ca cele din pepiniere unde selectia se face cu continuitate si in cunostinta de cauza.

Pentru aceste roiuri veti plati la jumatate ca pentru celelalte.

Pentru a le evalua greutatea, daca sunt livrate in cosnita, fara faguri, puteti folosi urmatoarea apreciere :

Un roi de 2 kg ocupa 18 litri pe vreme calda, 9 daca e frig si intre 13 si 14 litri la o temperatura medie.

Va trebui sa nu uitati ca si aceste roiuri, ca si celelalte, au valoarea cea mai mare in prima zi de cules.


Stiubee

Pentru popularea stupilor utilizarea cosnitelor este cea mai ieftina si mai simpla metoda.

Acestea va vor da roiuri puternice la timpul dorit iar sanatatea albinelor este garantata.



Roiuri disponibile

Chiar si cei mai onesti vanzatori rareori vor dori sa va dea un roi de 2kg, si asta pentru ca un roi de 2kg slabeste foarte mult familia de baza.Abia daca va vor da un roi de 1kg si 500 grame.Acum, pentru un start bun, chiar si Stupul Popular are nevoie de un roi de 2 kg.Un stup Dadant are nevoie de un roi de 4 kg.

Si parca nu ar fi fost de ajuns, nici un crescator nu-ti poate garanta data livrarii.De fapt o singura zi e convenabila, si anume prima zi de cules.O populare cu putin intarziata, va face ca familia sa nu fie in stare sa-si cladeasca fagurii si nici sa-si adune proviziile de iarna.Pentru a le tine in viata va trebui sa le hraniti.

Nici in anul urmator roiul nu-i va da satisfactie proprietarului, deoarece primavara vor lipsi fagurii necesari dezvoltarii puietului.

Ca sa o spunem pe sleau, un roi nu are nici o valoare dupa ce trece culesul.


Roiuri pe rame

Roiurile pe rame prezinta aceleasi defecte ca si roiurile sub standard.Si mai au si alte defecte.Calitatea ramelor va fi sub asteptari.Planietatea ramelor va trebui sa fie foarte exacta pentru a facilita curatarea periodica.Deasupra ramelor si lateral trebuie sa se asigure 7,5 mm.Ramele se vor pozitiona de asa maniera incat aceasta distanta sa se mentina.Daca se reduce sub 7,5mm albinele le lipesc cu propolis.Iar precizia, cu adevarat, se obtine foarte rar.


Perioada

Toamna veti gasi cosnite mai usor decat in orice parte a anului, in special in perioada asfixierii cu sulf; in Martie in schimb nu mai aveti grija iernarii.


Volumul

Cumparati numai cosnite mari, care pot creste populatii numeroase inainte de roire. Trebuie sa aibe cel putin 30 litri, de preferat 40. O cosnita buna va avea 300 mm in diametru si 800 mm inaltime.Din pacate la aceste dimensiuni se gasesc mai greu.Volumul lor variaza de la o regiune la alta.


Greutatea

O cosnita trebuie sa cantareasca 20 kg brut, toamna, daca are 40 litri, si 15 kg, daca are 30 litri.In Martie aceste cosnite vor avea intre 15 si 8 kg.Important este sa aiba fagurii claditi pana jos.

Pretul

Pretul este de asemenea, functie de cantitatea de miere pe care o contine.O cosnita de 25 kg contine cam 12,5 kg de miere.Una de 15 kg are cam 8,5 kg de miere. In Martie acesti stupi nu vor cantari mai mult de 15-8,5 kg de miere (brut).Vor costa in schimb, cel putin la cantitatea de miere din toamna, din moment ce nu mai aveti grija iernarii.


Impachetarea

Pregatiti cosnita de livrare cu o seara inainte, afumand-o bine.Puneti-o pe o panza pe care o legati sus la gura cu o sfoara. Dedesubt asezati o sipca de lemn care sa asigure patrunderea aerului in cuib, prin panza.Legatura de rezistenta este asigurata chiar jos, la baza.





Impachetarea cosnitei


Am aratat una din metodele de impachetare.Cea mai recomandata. In cateva locuri din sipca, fixati cuie care sa iasa 40mm in afara.Pe acestea le infigeti in peretii de jos cosnitei.Asta va asigura si o mai buna fixare a iutei (panzei de sac utilizate).Daca nu procedati asa, la asezarea pe o suprafata plana exista pericolul mortii prin sufocare a familiei.

Daca aveti de gand sa plecati la drum cu trenul, cea mai buna impachetare a cosnitei este cea cu lemn.Pentru acest lucru faceti doua cruci din sipci, mai mari cu 100mm decat diametrul cosnitei, pe care o fixati una dedesupt si una deasupra.Aceste cruci se unesc intre ele cu alte sipci ce au inaltimea cosnitei.Procedand asa, fundul cosnitei va sta tot timpul pe crucea din lemn si se va asigura o ventilatie buna, evitand moartea prin sufocare. Adresa de destinatie si inscriptia ,,ALBINE VII'', se va lipi pe o eticheta in partea de sus.

La o astfel de impachetare, numai un soc din cale afara, ar trebui sa ne ingrijoreze.


Transportul

Transportul cosnitelor trebuie sa se faca cu calm si multa grija.

De preferat vor fi transportate in mana sau in masini cu arcuri moi.O asezare a cosnitei cu fagurii de-a lungul drumului, va asigura o deteriorare minima.

Cosnita trebuie sa ajunga la noua adresa pana seara.Taiati sforile de legatura si lasati panza sa cada. A doua zi scoateti panza.Pana sa va hotarati unde sa o puneti, puteti tine cosnita intr-un loc intunecos si rece.

Cea mai recomandata perioada de transport e toamna.Pentru ca din Ianuarie incolo orice transportare echivaleaza cu o hranire de stimulare. Poate provoca o roire prematura si o tranzvazare intr-un moment inoportun.


Instalarea in cosnita

Numai intamplator cosnitele au 40 litri.In acest caz, pentru a evita o roire pana la transvazare, e indicat sa asezati cosnita direct pe un corp de Stup Popular, echipat cu leaturi si startere lipite, sau si mai bine pe unul cu faguri gata claditi, daca cumva aveti.

Intucat cosnitele sunt de diferite dimensiuni si nu se potrivesc exact pe suprafata patrata a corpului nostru de stup, va trebui sa folositi o placa ce se aseaza perfect pe cat iar deasupra poate primi orice dimensiune a cosnitei.

Sa recapitulam: pe un fund plasati un corp de Stup Popular cu startere pe leaturi sau direct cu faguri claditi.Peste, puneti placa adaptoare (placa va avea prevazuta o deschizatura cat de mare n.tr). Pe placa puneti cosnita.Deasupra tuturor puteti pune acoperisul nostru sau sa inveliti cu orice protejeaza ansamblul de ploaie.Daca cumva raman goluri intre placa si cosnita, astupati cu lipeala de balega, mortar din pamant, etc.Nu aveti altceva de facut decat sa asteptati ca albinele sa se instaleze in corp.


Hranirea

Daca este necesara hranirea pe o vreme deosebit de rece, se va proceda altfel.Umpleti o sticluta cu sirop.Infasurati gatul cu o panza si legati cu o sfoara.Gauriti cosnita in partea de sus si introduceti sticla cu gatul in jos in interior.

Daca se ajunge ca greutatea cosnitei sa fie foarte mare, se vor crea si mari dezavantaje prin neasigurarea spatiului suficient pentru dezvoltarea puietului primavara.In aceasta din urma situatie, prezenta fagurilor claditi in corpul de jos fiind esentiala.

O combinatie astfel formata va da un roi de 2-3 kg de albine sanatoase.

Bolile sunt rare in cosnite.Veti putea transvaza intreaga familie in noul stup in prima zi de cules, imediat ce va vine la mana.Acesta este motivul pentru care, peste trei luni veti avea patre de o recolta buna, urmand si sfatul pe care il dau in paragraful cu metoda de pionierat.


Albine salvate

Sunt cateva manuale care sfatuiesc oamenii cum sa procedeze cu albinele salvate de la asfixierea cu sulf.Pentru a forma o familie buna din aceste albine, sunt cateva conditii.

Mai intai de toate trebuie sa dispuneti de cate doua corpuri de Stup Popular complet cladite cu faguri pentru fiecare familie salvata, si cate 12kg de rezerve , de preferat miere pe care sa o administrati fara intarziere. Operatiunea ar fi bine sa se faca totusi in Septembrie deoarece in Octombrie vor fi rare zilele calde in care albinele sa poate sa-si traga mierea.

Este de asemenea recomandat sa lucram cu familii puternice intrucat nu mai este timp pentru cresterea puietului si nici de inlocuire a albinelor eventual omorate la transport.

Este adevarat ca pe parcursul acestei operatiuni puteti si unifica familii.Caz in care una din matci va trebui sacrificata.Pentru a face unificarea, utilizati colivia noastra de matci.

Procedeul este prezentat si el.Cum sa preluam insa albinele din cosnita? Prin bataie cu bete, asa cum am prezentat la ,,transferul albinelor''?Va fi greu de realizat acest lucru totusi in Septembrie.Afara nu va fi suficient de cald.Si e posibil ca proprietarul cosnitei sa nu permita bataia de teama sa nu-i distrugeti stratul protector.

Sa lasam un pic albinele asfixiate.Va prezint cum puteti dvs. asfixia labinele.

Puneti intr-un vas 2g de nitrat (azotat) de potasiu si adaugati apa cat sa dizolvati sarea. Puneti cateva bucati de panza, bucati din sac in apa cat sa absoarba substanta lichida.Uscati panzele, departe de orice sursa de caldura intrucat se poate provaoca aprinderea instantanee.

Aprindeti bucatile sub cosnita, acoperind cumva focul cu o placa din metal ca albinele sa nu cada direct in flacara.Ciocaniti putin cosnita in asa fel incat albinele sa se desprinda.Ridicati cosnita si adunati albinele.Daca mai sunt cateva albine , imprastiati-le sa nu se inece in propriile excrementa, intrucat contactul cu substanta provoaca albinelor o puternica diaree.Lucrati cat se poate de repede.


Roiurile naturale

De multe ori se intampla ca roiurile sa se stabileasca intr-o scorbura de copac sau gauri din pereti grosi.Cum sa le luam?

Operatiunea sa o faceti inainte de cules.Faceti doua deschizaturi in locul unde sunt albinele, unul jos si unul deasupra.Peste gaura de sus puneti un corp de Stup Popular.Afumati de jos pana urca albinele. Aveti acum in cutie un roi cu care procedati la fel ca cu oricare altul. Luati apoi mierea si ceara fara sa va mai bateti capul cu puietul. Efortul e rareori rasplatit.

Seara roiul va fi transportat la cel putin 3 km distanta, altfel albinele se vor intoarce la vechea locatie. Puteti totusi sa-l pastrati aproape de vechea locatie daca in prealabil ati tinut roiul timp de trei zoile intr-o pivnita. Sa-i hraniti inainte insa.

Puteti de asemenea sa prindeti roiuri scapate.Pentru a face aceasta lasati cativa stupi capcana aproape de stupina sau prin copaci.In stupi lasati si cativa faguri vechi de momeala.Ar fi bine sa frecati peretii stupilor cu lamaita sau sa-i ungeti cu tinctura de propolis.

Daca acesti stupi sunt slabi sau sosesc tarziu, va trebui neaparat sa-i hraniti pentru a putea sa-si cladeasca fagurii si sa-si completeze rezervele.


Pregatirea stupului


Desi aceasta sarcina se desfasoara in liniste si repede, este important ca fagurii sa fie directionati drept si toti catre aceeasi directie. Pentru a ne asigura de acest lucru va trebui sa prevedem fasii de ceara de 5mm pe leat.

Iata cum se face acest lucru.


Prima metoda

Faceti o sipca de aceeasi lungime ca si leatul. Dimensiunile sale sunt de 5mm grosime si 24mm latime.Pe mijlocul partii late bateti doua cuisoare subtiri si lungi.

Pregatiti o cana smaltuita pentru topit ceara si o pensula mica. Puneti mai intai putina apa in cana pentru a preveni ceara sa se arda, apoi adaugati ceara.

Pregatiti un burete si un vas in care dizolvati o parte miere si doua parti apa rece.

Pasul 1 : luati sipca subtire si ungeti-o bine cu amestecul de apa-miere.

Pasul 2 : luati un leat ; aveti grija sa nu il udati altfel ceara nu va adera.

Pasul 3 : potriviti sipca subtite pe cantul unui leat folosind cele doua cuie ca opritor, in asa fel incat cantul sipcii sa vina pe mijlocul leatului.

Pasul 4 : cufundati pensula in ceara topita si treceti-o pe coltul format de cantul sipcii si mijlocul leatului repetand operatiunea de cateva ori.

Pasul 5 : indepartati sipca

Pasul 6 : dati de cateva ori cu pensula inmuiata in ceara fierbinte si pe celalalt colt format dupa indepartarea sipcii.


Comentarii

Cu cat dati de mai multe ori cu pensula cu atat mai gros va fi starterul


Metoda a doua

Pregatiti sipca la fel ca la metoda precedenta. In loc de pensulare cu ceara turnati ceara topita cu o lingura.Dupa solidificarea cerii luati sipca si turnati ceara totita si pe cealalta parte.Acum puteti pune leatul in cat.

Preferam aceasta metoda,

Urmariti desenele exemplificatoare.



A.Sipca B. Leatul C.Sipca pusa pe leat.

D.Leatul cu starterul de ceara format


Sablon pentru pozitionarea leaturilor si mobilizarea lor pe timpul fixarii in cuie.

Metoda a treia

Aceasta metoda e foarte simpla dar necesita o prelucrare deosebita a leaturilor ( vezi desenele). Leaturile sunt prevazute pe mijloc cu prelungiri din constructie inalte de 3-4mm.

Pentru a forma starterul e suficient sa ungem cu pensula inmuiata in ceara prelungirile. Altfel curatul nu necesita vre-o atentie deosebita.Tot timpul v-a ramane ceara pe post de starter.

Trebuie sa va avertizez ca acest gen de leat reduce spatiul util din corp, lucru de evitat asa cum am mai aratat.



Leat cu muchii speciale



Metoda a patra

Leaturile pot fi prevazute pentru starter si cu fasii de foi de faguri, daca avem, daca nu cu simple fasii de ceara facute de stupar. Aceste fasii pot fi fixate pe leaturi in mai multe moduri.Se poate prevedea un falt in mijlocul leatului in care sa punem fasia de ceara si pe langa care sa turnam ceara topita.Ca rezultat, acest falt e dificil de curatat.Preferam o alta metoda.

Fixati fasia de ceara pe milocul leatului tinand-o cu doua degeta sau proptind-o pe o sipculita.Turnati cera topita,Dupa solidificare indepartati sipculita si turnai ceara si pe cealalta parte.

Avem doua metode de confectionat fasii de ceara.

Metoda 1 : Faceti o sipculita de 10x15mm si lunga de 290mm, bine prelucrata pe toate fetele. Dati cu ulei sipculita sau mai degraba tineti-o catva timp in apa. Cufundati sipculita in ceara topita o data sau de mai multe ori fara sa intarziati prea mult in ceara.Sipculita poate fi pusa la racit pe doi umeri facuti din cate un cui infipt in fiecare capat. Imediat ce s-a racit, desprindeti ceara prin taiere de-a lungul sipculitei.Vor rezulta fasii de 10x290mm sau 15x290mm dupa cum e sipculita, sau corniere de ceara. O grosime a foii de 2mm este suficienta.

Daca nu dispunem de un vas care sa cuprinda sipculita putem folosi sipci mai scurte. La lipit va trebui sa punem fasiile cap la cap.

Nu uitati sa topiti ceara in bain-marie.

Metoda 2 : Puneti apa rece intr-o sticla lata. Cufundati sticla intr-un amestec de apa si sapun pe care il aveti preparat intr-o galeata si stergeti excesul cu mana sau o carpa. Cufundati sticla in ceara topita pentru o secunda sau doua. Pe suprafata sticlei se va crea o fasie de ceara ce poate fi ingrosata prin cufundari repetate avand grija sa nu topiti straturile anterioare. Decupati ceara de pe fundul sticlei si cufundati sticla in alta galeata cu apa rece curata. Acum decupati cu un cutit ceara de pe sticle. Fundurile decupate de pe sticla nu pot fi utilizate si va trebui sa le retopiti.Repetati operatiunea fara sa uitati sa cufundati mai intai sticla in galeata cu apa si sapun.Latimea fasiei de ceara va depinde de adancimea la care a fost cufundata sticla.

Nota

Intodeauna partea de leat pe care se aplica ceara sa fie rugoasa pentru a facilita aderenta.



Tehnica de lucru

Inainte de a intra in tehnicile de intretinere de peste an propriu-zise, trebuie neaparat sa va spunem cateva vorbe. Daca veti tine cont de ele veti ajunge sa lucrati repede, fara intepaturi si intodeauna cu albine blande. Sa nu uitati ca mierea se obtine numai cu deplinul acord al albinelor. Ratiunea pentru care albinele ne inteapa este aceea ca suntem perceputi ca inamici: ,,sponte faons, aegre spicuta


Ajutorul

Toate muncile apicole cad pe stupar numai ca uneori suntem nevoiti sa lasam afumatorul jos sau sa lucram cu o mana.Sau nu mai dam cu afumatorul. Ca rezultat avem o activitate inceata si albine iritate. Asa ca cel mai bine este sa avem un ajutor cu noi care sa mentina afumatorul activ si care sa afume mult mai bland datorita continuitatii.


Lada cu scule

Stuparul trebuie sa fie acompaniat de lada de scule. Acolo va gasi tot ce are nevoie in munca sa : material pentru afumator, dalta etc.Tot acolo va putea pune, fara pericol de furtisag, bucati de faguri, rosatura, ceara, miere sau chiar propolis. Toate aceste resturi, daca sunt lasate la indemana albinelor, sunt ca un magnet si pot provoca furtisag.


Standul

Atunci cad stuparul manipuleaza corpuri va fi echipat cu un stand pe care sa poata lasa cutiile jos. Altfel, exista pericolul strivirii albinelor sau al murdarii, lucru care ar necesita o curatire ulterioara.Timp pierdut inutil si pericol de ranire si enervare pentru albine.


Masca

Toate muncile stuparului pot fi facute si fara masca.Totusi, atat stuparul cat si ajutorul sau trebuie sa aiba mastile la indemana, in caz de accident.

Incepatorii trebuie sa poarte masca tot timpul. Aseasta va fi prevazuta cu incheietori sigure. Nu va mai fi nevoie de ele dupa ce se vor obisnui cu albinele.


Afumatorul

Este posibil ca unele lucruri sa le facem fara afumator. Numai ca oamenii gresesc procedand asa. In acest fel iritam albinele, tocmai lucrul de evitat.

Rolul afumatorului este sa atentioneze albinele, sa le calmeze, sa le dreseze, intr-un cuvant sa comunice cu ele.

Puteti lucra fara afumator ; totusi gresiti.

O pipa, un trabuc sau o tigara poate uneori sa tina loc de afumator. Fumul le atentioneaza pe albine ca ceva urmeaza sa se intample. Ca masura de precautie, mananca miere. Asigurandu-si mancarea pentru o eventuala plecare, sunt mai putin agresive. Fiind indopate cu miere este posibil sa le fie si mai greu sa se forteze sa intepe.


Linistea

Lucratorul va conversa cat mai putin pe timpul lucrului. In acest fel, toata atentia sa va fi indreptata la ceea ce face. Va lucra mai repede si mai bine, retinand toate observatiile pe care le face.


Blandetea si viteza

Stuparul trebuie sa incerce sa fie bland in preajma albinelor sale ; bland atunci cand manipuleaza afumatorul si corpurile ; bland in munca si miscari. Albinele raspund cu blandete la blandete. Mai mult de atat, stuparul va tinde sa fie eficient, dar fara sa abandoneze blandetea si fara sa devina grosolan sau violent, pentru ca o manipulare exagerata irita albinele si cu siguranta raceste puietul.


Propolisul

De multe ori propolisul il impiedica pe stupar sa fie bland si eficient. La noi insa, cel din interior nu are cum sa ne impiedice pentru ca noi nu umblam aproape niciodata in cuib.La fel e si cu acel dintre corpuri sau pereti sau leaturi. De fiecare data cand deschidem un corp mai intai trecem cu dalta peste leaturi si corp. Propolisul colectat este depus intr-un compartiment din lada de scule, pentru a preintampina riscul furtisagului, oricum mic.

Dalta apicola este excelenta pentru munca aceasta.


Furtisagul

Daca o bucata de fagure sau o bucatica de propolis cade pe jos, albinele vecine vin imediat sa le verifice. Albinele din stupul la care se face interventia isi apara avutul. Din cauza aceasta albinele hoate trec la ceilalti stupi pentru a continua caratul inceput. Lupta creste in intensitate. In toiul luptei toti sunt inamici : albine, stupari, trecatori sau chiar animale pasnice.


Familii agresive

Ca urmare a accidentelor, a piatrelor aruncate de copii etc. albinele pot deveni agresive si nu te mai poti apropia de ele. Iata cateva metode de a le calma. Se pare ca ambele merg.

Prima metoda : Deschideti stupul. Cu un pulverizator stropiti usor albinele cu apa curata. Aceasta ploaie fina lipeste aripile albinelor si le impiedica sa zboare. Inchideti stupul iar peste un sfert de ora lucrati normal.Totusi, nu utilizati aceasta metoda decat daca afara temperatura este de 20-25 grade C.

A doua metoda : Cu o ora inainte de a interveni la familia agresiva, mutati mai departe stupul respectiv. In locul lui puneti un stup gol. Acest stup va retine culegatoarele batrane, mai agresive. Faceti-va treaba in familia in cauza apoi mutati stupul la locul lui, dupa ce in prealabil ati luat stupul gol cu albinele batrane. Albinele din el se vor intoarce la stupul vechi.

Nu am fost nevoit niciodata sa aplic aceste metode si aceasta, fara indoiala, din cauza ca in Stupul Popular nu este nevoie de interventii majore in cuib.


Intepaturile

Daca ati avut ghinionul sa fiti intepat de o albina, va sfatuiesc sa incercati oricare din urmatoarele metode : sugeti veninul din locul intepat, solutie de amoniac, hypoclorit (inalbitor de rufe), frecati locul cu o frunza de par sau patrunjel.


Prima grija

In orice interventie in stup, prima grija este sa dati doua trei fumuri la urdinis.


A doua grija

In orice interventie in stup, a doua grija este sa asteptati ca bazaitul produs de deschiderea capacului sa se linisteasca.



Popularea stupului

Un stup gol poate fi populat de la diferite surse.Ca urmare si metodele sunt diferite intr-un fel.


Cu un roi la pachet

Lucrati inainte de apusul soarelui.Stati in spatele stupului si procedati exact ca la metoda transferului. Doar ca inainte de a incepe afumati usor albinele.Dupa care plasati pachetul cu roi sub un corp de Stup Popular, dupa ce in prealabil i-ati scos capacul (asa cum vedeti pusa cosnita pe o galeata in desenul de mai jos). Apoi in loc sa batei cu bete ca la cosnita, afumai puternic roiul prin plasa.Veti vedea cum albinele urca in corp.Apoi procedati ca la transferul albinelor.


Cu roi natural

Procedati la fel, seara, inainte de apus.Desertati albinele in stup exact in locul in care va fi locatia defenitiva, asa cum se vede mai jos ca se face din galeata.


Din stiubei (cosnita)

Aceata metoda este asa de raspandita, mai ales printre incepatori, incat ii vom acorda un capitol aparte : transferul albinelor.


Transferul albinelor (prin transvazare)

Mai multe metode sunt recomandate. Eu va voi prezenta numai una.


Nu suprapuneti

Suprapunerea, plasarea unui stup peste altul, ar trebui sa fie ideal sa se utilizeze in Martie deoarece in acest moment afamiliile sunt la punctul cel mai restrins. Aceasta garanteaza succesul metodei.

Roiul a fost livrat in cosnita.Cu o ora inainte de apus, nu mai devreme, stuparul va gazdui roiul pe locul definitiv.Va tine corpul de sus invers, in asa fel incat sa fie larg deschis. Va scutura viguros cosnita pentru a desprinde albinele, dupa care le va desarta in Stupul Popular, ca pe cereale.Daca mai sunt ramase albine in cosnita va repata operatiunea pana se golesc.La fel se poate proceda si cu roiul la pachet dupa ce, in prealabil , i s-a scos capacul.Un corp de stup, complet gol (fara leaturi) este pus deasupra pe post de palnie. Dupa terminarea operatiunii, se suspenda.


In ciuda precautiilor, daca productia de nectar este insuficienta, albinele raman in cosnita si nu coboara in stup. Uneori, chiar in anii favorabili, instalarea familiei in noul stup este greoaie. Dupa recoltat suntem nevoiti sa le sustinem cu sirop pentru completarea rezervelor sau pentru constructia de faguri. Mai adaugati la aceasta metoda si dificultatea controlarii periodice a constructiei fagurilor. Ca rezultat, in loc sa economisim timp mai mult il risipim.

Aceasta complica munca in loc sa o simplifice si face ca scopul initial sa nu fie atins.


Nu transferati in martie

Nu transferati albine dintr-un alt stup in Warre in martie. In aceasta perioada, trecerea albinelor dintr-un stup in altul e greoaie. De asemenea raceste puietul.V-a trebui sa-l sacrificati prin asfixiere cu sulf. Nu o sa va permiteti sa puneti puietul ramas in alta familie cu o mana de albine. Tot din aceasta cauza se poate declansa loca americana, iar daca aveti norocul sa scapati de asa ceva, dezvoltarea puietului oricum va fi incetinita.


Data tranzvazarii

Albinele ar trebui tranzvazate atunci cand avem declansat un cules mai serios in zona.Data nu poate fi batuta in cuie deoarece variaza de la un loc la altul.Ce inseamna la inceputul culesului?

Cum sa faci albinele sa urce din cosnita in corp Warre.


Adica atunci cand stupul incepe sa fie aprovizionat cu miere.Acest lucru se poate verifica prin cantarirea stupului. Sau sa se tina cont de perioada roitului din zona.

Daca e facuta prea devreme, puietul util este pierdut, si asta se va simti la recolta.Tot in acest sens vom fi nevoiti sa hranim albinele.

Daca e facut prea tarziu, o parte din nectarul disponibil la cules, este pierdut.Operatiunea se va face intr-o zi frumoasa, zi ce precede unei alte zile frumoase., intre orele 11 dimineata si 3 dupa amiaza, de preferat dimineata.


Niciodata nu faceti trnsvazare totala

Atunci cand folosim aceasta metoda ar trebui sa luam doar albinele. Puietul se va distruge; ceara si mierea se valorifica la fel ca la recoltat. Puietul retine lucratoarele in stup si le impiedica sa participe la cules. Transferul inclusiv al puietului e dezavantajos. Sa lasi cosnita cu o mana de albine sau sa dai puietul unei alte familii prin sah ( schimbarea locului) nu va face decat sa va mareasca numarul de colonii slabe. Doua colonii slabe nu vor produce niciodata cat o familie puternica.Ambele familii retin cate un grup de albine care se ocupa cu caratenia, incalzirea si cresterea puietului. In familia puternica, un singur grup se ocupa de toate cele trei munci din interiorul stupului. In plus, dupa terminarea culesului, daca destula miere a fost adunata, va va fi foarte usor si fara nici un risc, sa obtineti inca o familie prin roire artificiala, asa cum vom arata mai tarziu.


Metoda de lucru

Nu transferati fara sa tineti cont de urmatoarele precizari.

Luati nota ca ar trebui sa faceti acest lucru :

-la inceputul culesului

-pe o vreme frumoasa

-de la 11 a.m pana la 3 p.m.

si ca ar trebui sa pregatiti dinainte un stup format din cel putin doua corpuri, o galeata sau orice fel de recipient in stare sa sustina cosnita ; patru bete.

1.Mutarea cosnitei ce urmeaza a fi transvazata : ajutorul va trimite cateva rotocoale de fum catre cosnita.In momentul in care albinele incep ca bazaie, stuparul ia cosunita si o muta deoparte pentru a nu fi impiedicat in lucru de culegatoare sau albinele stupilor vecini, punand-o cu fundul in sus pe o galeata, un cat gol, o cutie oarecare sau o teava.E important ca ajutorul sa afume cat mai putin familia.( Fig.1)



2.Instalarea noului stup : Pe locul unde a fost cosnita, stuparul si ajutorul pun un stup ce contine un fund, al doilea cat si un podisor (Fig.2). Prin aceasta procedura, stupul va primi culegatoarele familiei.

3.Plasarea unui cat peste cosnita a carei albine vor fi transvazate : Ajutorul va afuma albinele din cosnita atat cat sa nu devina agresive.Nici mai mult nici mai putin.Stuparul va plasa al doilea cat peste cosnita.provizoriu, pana la prima inspectie, panza de sac va fi prinsa in cuisoare de cat (Fig.3.)

4.Bataia : Suparul si ajutorul vor sta jos in dreptul cosnitei, formand un unghi drept, in asa fel incat prin bataie sa fie atinse patru locuri diferite, si la aceeasi inaltime simultan, incepand de jos in sus.Vor avea cu ei un ceas.Vor bate cam trei minute partea de jos, varful cosnitei de fapt. Apoi vor bate trei minute mai sus.Si tot asa pana vor ajungr la margine.

5.Pnunerea catului la locul definitiv : Daca operatiunea a fost facuta asa cum am descris noi, dupa o bataie de noua minute albinele vor fi urcat deja in cat.Stuparul ia catul cu albine si il muta in pozitia finala, evitand orice zdruncinatura.Ajutorul va descoperi panza de sac de pe catul 2 si va da cateva rotocoale de fum.Stuparul va pune catul 1 peste catul 2.Ajutorul pune apoi panza de sac peste catul 1, podisorul si capacul (Fig.4.)

6.Desfiintarea cosnitei din care au fost tranzvazate albinele :Stuparul si ajutorul sau se vor intoarce imediat la cosnita de unde au fost tranzvazate albinele.Stuparul o va ridica de jos iat ajutorul va afuma intens, in special daca se sesizeaza furtisag.Cosnita este dezmembrata undeva unde albinele nu au acces. Mierea se extrage.Ceara se topeste imediat ce este posibil iar puietul se distruge.




Nota

Pentru a ne putea asigura de prezenta matcii, inainte de a pune catul 1 peste catul 2, stuparul il va aseza peste o panza de culoare inchisa pentru cateva secunde.Cand il va ridica va observa cateva oua albe pe panza, ceea ce va confirma prezenta matcii.


Transferul dintr-un stup cu rame mobile.

In loc sa transvazati albine din cosnita puteti sa o faceti si din stupi cu rame mobile. Iata cum sa procedati.

Primul caz :Se considera ca sunteti familiar cu matca iar ramele sunt inca mobile. Mutati stupul dvs. de pe locul in care e, mai la distanta.Pe locul lui puneti stupul nou.Cautati matca. In timpul zilei matca este intodeauna de o parte sau cealalta a cuibului.; o zi in stanga, o zi in dreapta. Cu o perie transferati matca si cateva albine in noul stup, facand miscari line si cu grija. Apoi, imediat, luati toate ramele la rand si scuturati albinele in noul stup.

Al doilea caz : Nu sunteti familiarizat cu matca sau ramele nu sunt mobile ; mutati stupul pe care il aveti mai la distanta si il lasati acolo.Puneti Stupul Popular peste ramele stupului dvs. Partea ramasa neacoperita, astupati-o cu hartie sau carton.Bateti stupul dvs. ca la cosnita si afumati puternic pe urdinis; albinele urca in noul stup.Procedati in continuare ca la transvazarea din cosnita.


Evaluarea familiilor

Perioada

Evaluarea familiilor, in zona Parisului se face dupa doua sau trei zile de vreme frumoasa, la o temperatura de 12-15 grade Celsius, intre orele 11a.m. si 2 p.m.


Cum se procedeaza

Dupa cateva secunde de observatie, scrieti pe o hartie doua coloane cu numarul familiei :

Familii bune-cele care aduc polen

Familii sub observatie-cele la care nu observati zbor sau albinele nu aduc polen.

Familiile din prima categorie vor fi supuse ,reviziei de primavara’ ( vezi sectiunea urmatoare), cat mai curand posibil, indiferent de vreme. Familiile din categoria a doua vor fi tinute inca opt zile sub observatie si clasificate. Cele ce vor trece in categoria familiilor bune, vor primi revizia de primavara.

Inspectia celor ramase se va face dupa cum urmeaza.


Inspectia familiilor cu probleme

Ajutorul da cateva fumuri la urdinis.Apoi stuparul dupa ce da jos capacul si podisorul, desprinde panza de sac.In final, dupa ce ajutorul afuma un pic ramele, stuparul curata toata suprafata de propolis.

Primul caz : In acest timp observati ghemul de albine.Puneti la loc panza si podisorul si recurgeti la curatenia de primavara, curatind fundul.daca in decurs de opt zile nu observati polen proaspat adus, desfiintati familia dupa metoda ,pregatirea de iernat’.

Al doilea caz : Procedand ca in primul caz, nu gasiti ghemul de albine. Acceptati ca familia a murit.Cele cateva albine, pe ici pe colo, pot fi ignorate.Acest stup se curata.

Fagurii daca se afla in bune conditii, pot fi folositi, la nevoie, daca nu vor fi protejat impotriva furtisagului si a gaselnitei, ca in capitolul ,,pregatirea de iernat’’.

Nu aveti n imic de facut in stup

Fiecare cat de Stup Popular, ne vine la mana cel puti o data la trei ani.Atunci cand se intampla, e foarte usor de curatat. In consecinta, revizia cuibului este inutila.Fiind chiar daunatoare, deoarece ar raci puietul.Ar trebui sa va abtineti sa curatati cuibul, eventual chiar sa-l deschideti, fara motiv.Pe timpul reviziei de primavara poate fi declansata largirea stupului.




Revizia de primavara



Revizia de primavara

Curatarea fundului

Fundul trebuie curatat.Si asta fara pericolul racirii puietului.Pentru a curate fundul, procedati in felul urmator:

1.Stuparul aseaza standul cu sipci langa stup.Ajutorul afuma de cateva ori urdinisul.Dupa ce albinele incep sa bazaie, stuparul da jos capacul, ia cele doua corpuri cu panza de sac si podisorul pe ele si le pune pe stand.Ajutorul afuma stupul pe dedesubt un pic, si mai mult fundul, in special daca au mai ramas albine pe el.

2. Stuparul curata cu dalta fundul de resturi. Ajutorul cutata suportul pe care se aseaza fundul.Stuparul pune la loc fundul pe suport si verifica nivelul cu o cumpana.

3. Ajutorul afuma de cateva ori sub cele doua corpuri.Stuparul ridica cele doua corpuri impreuna cu panza de sac si podisorul pregatindu-se sa le puna la loc pe fund.

4. Ajutorul afuma in continuare sub cele doua corpuri si fundul pentru a evita stalcirea albinelor.Stuparul pune pe fund cele doua corpuri asezandu-le in pat rece.


Pat rece sau cald?

Patul cald sau patul rece este determinat de modul de orientare al fagurilor pe urdinis.

La patul cald, fagurii sunt de la stanga la dreapta. In aceasta situatie, aerul care intra prin urdinis intalneste primul fagure in fata si raceste mai putin interiorul.Patul cald este dispunerea de iarna.

La patul rece, fagurii sunt perpendiculari pe urdinis, adica pe peretii din fata si din spate. Prin aceasta dispunere aerul intra imediat printre faguri fara sa intalneasca nici un obstacol si aeriseste cuibul mai rapid.Patul rece este orientarea de vara.

Constructia Stupului Popular permite dispunerea in pat cald sau pat rece, dupa preferinte.


Starea rezervelor

Intr-o stupina administrata corect nu e cazul sa va faceti probleme in privinta rezervelor.

Albina este economa.Nu va consuma niciodata mai mult decat este nevoie, asa cum stim deja.

Totusi, daca aveti indoieli ca albinele au ce le trebuie, e absolut necesar sa faceti verificarea rezervelor imediat ce timpul va permite.Daca observati ca nu mai au rezerve sau apreciati ca sunt insuficiente va trebui sa le hraniti fara sa asteptati sa se epuizeze.

Totusi intarziati cat de mulu puteti, stiind ca hranirea de primavara este daunatoare si ca e cu atat mai daunatoare cu cat se face mai devreme.

Este la fel de important sa hraniti cu dublul necesar, atat pentru hrana cat si pentru cresterea puietului si mentinerea caldurii.E deasemenea important sa hraniti repede, de preferat cu hranitorul de toamna.


Largirea stupului

Albinele necesita mai mult spatiu vara, atat pentru cresterea puietului, pentru depozitarea mierii cat si pentru combaterea efectului caldurii.In lipsa de spatiu vor roi.In consecinta productia de miere se va reduce.


Perioada.

In cazul Stupului Popular nu trebuie sa ne facem probleme cu racirea puietului ca atare vom initia largirea familiei cat mai devreme pentru a evita roirea.Aceasta largire se va face cu cel putin cinci zile inaintea declansarii culesului.Se poate face chiar la revizia de primavara in vacanta de Paste, daca atunci aveti timp mai mult.


Numarul de corpuri (caturi)

Stupul Popular are in permanenta doua corpuri.La largire se adauga unul sau mai multe corpuri, in functie de puterea familiei.Numarul de albine ce vin si pleaca indica puterea familiei.Clasificati astfel stupii in doua categorii, medii si puternici.Cei slabi ii desfiintati toamna.In regiunile unde recolta medie este de 12-20Kg miere pe stup, un corp este adaugat imediat familiilor medii si doua familiilor puternice.

Largirea familiei

Cu siguranta aceste corpuri pot fi adaugate oricand si in oricare perioada a zilei, asigurndu-va ca albinele nu duc lipsa de spatiu.De multe ori se poate dovedi ca acest numar de corpuri adaugate sa fie insificient.Am avut Stupi Populari pe sapte corpuri.

Adaugarea corpului

Pentru a adauga un corp procedati in felul urmator :

1. Ajutorul, dupa ce a fost pregatit corpul 3, afuma usor stupul cu corpurile 1,2.Cand albinele incep sa bazaie, da jos capacul.

2. Stuparul ridica cele doua corpuri si le pune pe stand.Ajutorul afuma sub cele doua corpuri si mai intens fundul, in cazul in care au mai ramas albine, pentru a evita zdrobirea lor.

Stuparul ia cea de-a treia cutie goala, dar cu leaturile si fasiile pregatite, si o pune pe fundul stupului in pat rece.

3. Ajutorul afuma usor sub cele doua corpuri de pe stand 1 si 2.Stuparul ridica cele doua corpuri si le pune peste corpul 3 gol, in pat rece.



Tinerea sub observatie a stupinei.

In stupina in care la vizita de primavara stupii au fost suplimentati cu corpuri, nu este necesara nici o interventie.

Este posibil sa pierdeti pe ici pe colo cate un roi. Niciodata nu o sa fiti multumiti de cata miere scoateti.

Totusi, cei ce o pot face, fara cheltuieli mari, pot vizita cand si cand albinele, spre folosul lor. De doua lucruri se va tine cont.

Ritmul de sosiri-plecari si daca fac barba.


Sosirea si plecarea albinelor

Va trebui sa remarcati o sporire a numarului de albine care vin si pleaca. Unele dintre ele sa aduca polen.Daca veti observa acest lucru, nu e nevoie sa deschideti stupul.


Albinele fac barba

In aceasta situatie exista riscul roirii si este important sa se ia masuri.

Prima data stabiliti daca stupul este umbrit sau nu, daca e protejat de soarele de amiaza sau nu, sau daca are destule corpuri.La nevoie va trebui sa-i schimbati locul sau sa-i sporiti ventilarea.


Schimbarea locului

In stupina veti avea tot timpul si familii exceptionale. Ele necesita o multime de corpuri. Eu prefer sa le schimb pozitia cu o familie slaba. Asa obtinem doua familii de puteri apropiate.

Schimbarea pozitiei stupilor se face seara, dupa asfintit. Ambele familii se afuma usor. Se dau jos capacele si podisoarele tip cutie.Operatiunea se executa de catre doua persoane. Introduceti cate o funie sub cele doua picioare ale stupului si inodati-o cu 10 cm mai jos de nivelul mainii, in asa fel incat inaltimea omului sa nu influenteze pozitia orizontala a stupului.Acum va deplasati cu el. E cea mai simpla metoda.


Ventilarea

In unele situatii, in special pe timpul caniculei, umbrirea, adaugarea de corpuri sau schimbarea pozitiei stupului, s-ar putea sa nu fie suficienta pentru a opri albinele sa faca barba.In aceasta situatie va trebui sa accelerati fluxul de aer fierbinte, sa iasa pe sus.

Dati jos panza de sac, podisorul tip cutie si puneti doua- trei sipci facute din leaturi vechi, in partea din spate a stupului, peste doua-trei leaturi, in asa fel incat sa urce si pe peretele din spate al corpului.Puneti la loc panza de sac si podisorul in asa fel incat capacul sa nu astupe complet spatiul de iesire al aerului.Pentru a obtine asta va trebui sa-l trageti cat de mult permite spre spate.


Roiurile slabe

De-a lungul verii, e posibil sa adunati si roiuri mici.Aceste roiuritrebuie sa fie hranite zilnic, daca nu e cules, cu 100g sirop. Hranitorul nostru mic, este perfect pentru asa ceva.

Este important sa se tina cont ca pana toamna aceste roiuri trebuie sa termine de cladit complet doua corpuri.La o adica rezervele pot fi completate toamna, fagurii insa nu mai pot fi construiti.


Furnicile

Ocazional, furnicile invadeaza familia.Pentru a preveni aceasta plasat picioarele stupului in cutii care sa contina vre-un fel de lichid sau le ungeti roata cu vaselina.




Miere in sectiuni


Obtinerea mierii in sectiuni este in general neprofitabila si asta pentru ca, dupa calculele mele, iti ia un timp de trei ori mai mare ca la mierea pentru extractie.Este posibil insa ca stuparii sa gaseasca clienti la acest prêt.Oricum, mierea in sectiuni, ii permite stuparului sa ofere un cadou mult mai atractiv, ori sa-si satisfaca propriile gusturi.


Echipamentul necesar pentru mierea in sectiuni

In acest caz, Stupul Popular cu faguri ficsi, este mai rapid decat altele pentru constructia de faguri in sectiuni. Pentru a face aceasta, ne trebuie mai intai un corp de constructie speciala.

Inaltimea si dimensiunile interne trebuie astfel corelate incat sa nu ramana spatii goale.Nu e nevoie sa avem corpuri in constructie cu cota fixa.

Iata cum le putem face.

Acesti stupi sunt largiti normal.Cand culesul a inceput sau atunci cand in corpul de sus s-au strans cel putin 5 Kg de miere, acest corp, pe care il numim 1,este ridicat.




Pentru a obtine doua sectiuni de tip American, fixati doua rame de 142x113mm de leat. Montati astfel de rame pe opt rame, intr-un corp de 130mm in loc de 210mm.



Corpul nr 2 este ridicat si el.Pe corpul 3 se plaseaza corpul 1, al carui miere a fost in prealabil descapacita, daca e necesar.Pe corpul 1 se pune in continuare corpul 2.Peste corpul 2 se plaseaza corpul ce contine sectiunile (vezi figura).


Sub corpul de produs miere in sectiuni exista puiet neeclozionat, ca urmare nu va fi loc pentru mierea adusa zilnic.Albinele vor fi fortate sa depuna mierea in sectiuni.Mai mult de atat, albinele nu lasa niciodata mult timp mierea sub puiet.Ca urmare albinele vor cara mierea din corpul 1 in corpul cu sectiuni. Vom avea astfel parte de un aflux de miere in sectiuni.Asta e tot de care e nevoie pentru a obtine faguri excelenti.

Si luati aminte ca albinele nu sunt impinse in friguri asa cum se intampla in celelalte tipuri de stupi, cand este produsa miere in sectiuni.Si asta pentru ca in Stupul Popular se disponibilizeaza in permanent spatiu pentru puiet, in corpul 3.


Nota

La crearea de sectiuni, un simplu starter e suficient ;chiar mai bun.

Sectiunile se monitorizeaza.Trebuiesc recoltate imediat ce sunt capacite.





Echipamentul necesar pentru mierea in sectiuni



Secretia de nectar

Cu siguranta, scopul principal al stuparitului e productia de miere. Oare ce le trebuie albinelor dintr-un stup, pentru a-l umple cu miere ?


Flori

Florile sunt principala sursa de nectar.Cu siguranta exista nectar si pe frunzele plantelor si pe ale arborilor.




Temperatura

Temperatura joaca un rol foarte important in productia de miere.Cand temperatura este favorabila se gaseste nectar pana si pe frunze. Cand temperatura este nefavorabila, nu se gaseste nectar nicaieri, nici macar in flori.

O temperatura de 20 grade Celsius este necesara productiei de nectar.Umezeala din sol si aer o intensifica. O vreme cu vant sau furtuna, o scad.Cel mai favorabil vant e cel din sud-vest.Pe de alta parte, cel din nord il stopeaza.



Sectiune transversala prin trei corpuri : liniile intrerupte arata succesiunea depunerii mierii si intensitatea ei, conform cu culesurile, incepand de sus. Puietul coboara in consecinta.


Nectar

Mierea pe care o consumam nu este ceea ce culegatoarele aduc in stup.

Nectarul produs de flori contine pana la 75% apa. Iata de ce in acest moment este denumit nectar, pentru a-l distinge de miere, care contine numai 20-25% apa.

Apa din nectar este evaporata de albine prin intermediul temperaturii si ventilarii.


Dispunerea nectarului

La intoarcerea in stup, culegatoarele depun nectarul indiferent unde, cu scopul de a economisi timp si a favoriza evaporarea.Imediat insa ce timpul le permite, ele cara nectarul in pozitia defenitiva, in special deasupra si in preajma puietului. Niciodata nu il tin prea mult timp sub puiet.


Metoda de pionerat

Puietul este dezavantajos pe perioada marelui cules

Puietul retine prea multe albine in cuib care altfel ar putea iesi la cules. Din acest motiv multi stupari incearca sa reduca cresterea sa, sau sa scape de el pe perioada culesului.Aceasta metoda poate fi dezastruoasa, deoarece contravine legilor naturii. Cateodata, de asemenea, nu pot avea rezultatele scontate din cauza anticiparii incorecte a culesului. E chiar imposibil de stabilit cand va incepe culesul, temperaturile putand accelera sau intarzia perioada.


O metoda buna

Atunci cand transvazati albinele din stiubee, distrugeti puietul.Daca, bineinteles, operatiunea va avea loc inaintea inceperii culesului ne va oferi si opurtunitatea de a scapa de prea multa munca, cu rezultate bune. Aceasta eliminare a puietului poate fi aplicata tuturor familiilor.

La inceputul culesului principal de sparceta, in tarile in care exista, toate familiile pot fi desertate in corpuri goale cu fasii de ceara pe leaturi.Tot puietul va fi distrus iar mierea si ceara valorificate. Daca in decurs de trei zile albinele nu ies la cules vom fi nevoiti sa le hranim. Acesta este riscul metodei.Un risc foarte mic.Daca nu avem parte de acest necaz, atunci albinele, ca viteazul din poveste si fara copii de crescut, vor iesi la cules si vor obtine o recolta mult mai mare.Va trebui, bineinteles, sa folosim tot atatea corpuri cu fisii pentru cati faguri am eliminat la transvazare.


Supliment la editia a 12-a Apicultura pentru toti-beneficiile stuparitului

Nota

Observatiile mele ma indreptatesc sa afirm ca prin metoda de mai jos se creste productia de miere de trei-patru ori. In asemenea circumstante e de neevitat sa se recurga la ea pentru asigurarea profitului.

Metoda de pionierat (continuare)

Procedura in cazul metodei de pionierat

Toate familiile selecta pentru aceasta metoda vor primi cate trei corpuri goale la revizia de primavara. La momentul oportun cand infloreste sparceta sau cand apar primele roiuri naturale, vom face ultimele pregatiri.

Ar fi intelept ca la urdinis sa se monteze cate o fasie de gratie despartitoare care sa nu permita matcii sa evadeze. Albinele vor fi dirijate din cele doua corpuri in care au iernat catre cele de jos, si chiar si din al treilea, daca deja au inceput sa il ocupe, puietul distrus iar mierea si ceara valorificate. Dupa ceasta se va pune panza de sac, cutia podisor si capacul iar intrarea va fi puternic afumata, pentru a obliga albinele sa intre in stup, iar gratia inlaturata.

Putin mai tarziu, dupa ce albinele au intrat in stup sau chiar a doua zi, doua sau trei corpuri vor fi adaugate dedesupt, in asa fel incat sa avem in total cinci.

Pe perioada culesului, daca este unul de exceptie, alte corpuri pot fi adaugate, desi deja corpul de sus fiind umplut si capacit, chiar el putand fi recoltat si pus dedesupt.


Nota

Metoda de pionierat poate fi aplicata tuturor famililor, chiar si celor slabe.

Productia de miere va fi mai mare dar proportionala cu puterea fiecarei familii, timpul de manipulare necesar de o jumatate de ora fiind, in medie, acelasi, ori ca familia e medie ori ca e slaba.

Supliment la editia a 12-a Apicultura pentru toti, metoda de pionierat (continuare)

Metoda de pionierat asigura o recolta mai mare. Permite deasemenea suplimentarea usoara de corpuri. In mod firesc, recoltarea dupa folosirea acestei metode ar trebui sa se faca la inceputul lui Iulie. Avem ca rezultat si corpuri cu faguri noi, reutilizabili. Aceste corpuri pot fi folosite pentru extinderea familiilor primavara urmatoare.

Pot fi tot asa de bine folositi pentru sporirea numarului de familii in stupina. Pentru aceasta e suficient sa dam la doua corpuri un roi natural, artificial sau chiar o familie din stiubee, salvata de la asfixierea cu sulf. Asemenea familii intr-o asemenea perioada sunt fara valoare, dar instalate in faguri precladiti au timp sa se dezvolte inainte de venirea iernii, cu conditia sa aiba suficienta hrana. Daca nu exista cules in zona va trebui sa le hranim cand si cand.

Micul nostru hranitor de primavara e perfect pentru asa ceva.La sfarsitul lui August, rezervele de iernare vor fi completate, la fel ca pentru ceilalti stupi.

In anul urmator aceste familii vor fi tratate ca si celelalte, fara deosebire, si vor da aceleasi rezultate.


Marirea stupinei

Pentru a mari numarul de familii din stupina se folosesc metodel uzuale: roi de prasila, roi natural sau tranzvazare din stiubee. Metoda roirii artificiale poate fi folosita si ea.Modul propriu-zis este descris in capitolul ,,Popularea stupilor''. As vrea totusi sa mai spun o vorba despre roiul natural si apoi despre cum sa faci un roi artificial.


Roiul natural

Proprietarul roiului

Daca depistati un roi in zbor, care banuiti ca e al dvs. sau chiar daca provine de la o alta stupina, urmariti-l. Indiferent de unde provine, nimeni nu poate sa va deposedeze de dreptul de a-l lua. In momentul in care roiul s-a asezat undeva, revendicati-l lasand o persoana care sa va tina locul sau lasati un obiect care va apartine. In acest moment, roiul va apartine.Din acest moment puteti face ce vreti cu el. Numai ca sunteti raspunzator de orice daune poate sa provoace acest roi cuiva.


Cum sa prevezi roirea

Albinele fac barba in dreptul urdinisului si asta deoarece stupul a devenit prea mic ca urmare a maririi numarului de albine sau a cresterii temperaturii exterioare.

Se poate auzi si piuitul matcilor. Dis de dimineata se constata o agitatie neobisnuita la urdinis. Trantorii ies la zbor si fac un bazait specific.

Roiul poate iesi intre doua averse de ploaie sau dupa o furtuna, intre 8 dimineata si 4 dupa amiaza.Iesirea poate fi amanata daca vantul bate cu putere sau barometrul indica ploaie torentiala.


Cum sa determini un roi in zbor sa se aseze

Cu o oglinda, indreptati lumina catre albinele in zbor sau stropiti cu apa fina, daca aveti un pistol/pompa de apa cu jet suficient de puternic.Roiul se va aseza imediat pe primul pom care ii iese in cale.


Cum sa iei un roi

Lasati roiul acolo unde este si pregatiti stupul. Flambati corpurile pe interior inlaturand astfel insectele si eventualele panze de paianjen, accentuand si mirosul de ceara, daca stupul a mai fost populat. Ungeti cu putina miere peretii interiori ai stupului.

Cand constatati ca roiul s-a linistit, afumati-l usor. Purtati masca. Tineti un corp de stup rasturnat direct sub roi. Izbiti creanga o data sau de doua ori scuturand roiul in cutie.Dupa ce roiul cade, rasturnati la loc cutia, in pozitia normala si puneti-o pe stand.

Daca albinele ventileaza puternic si au tendinta sa intre in corp, misiune a avut succes asa ca puteti sa va retrageti.

Daca nu, in special daca albinele au tendinta sa se regrupeze pe creanga, asteptati sa se aseze si repetati procedura.In urmatoarele pagini va vom arata diferitele asezari ale roiurilor si modul cum pot fi capturati.


Stuparul conduce albinele cu ajutorul fumului catre un Stup Popular asezat deasupra roiului. Seara il va aseza in pozitia finala.


Instalarea in stup

Daca roiul urmeaza sa fie instalat la cel putin trei kilometri fata de locul unde a fost capturat, atunci el trebuie instalat in noua locatie chiar in aceeasi zi, pe inserat.

Va recomand sa flambati interiorul stupului pentru a inlatura panzele de paianjen, iar pentru a inlatura orice miros neplacut sa frecati interiorul cu lamaita (Melissa officinale) sau menta.


Stuparul loveste creanga facand albinele sa cada in Stupul Popular, dupa care ajutorul il rastoarna in pozitia normala si il pune pe un stand pentru corpuri.Seara se aseaza in pozitia finala.



Stuparul periaza roiul intr-un Stup Popular rasturnat, dupa care ajutorul il pune in pozitia corecta pe stand.Seara este instalat in locatia definitiva.

Hranirea

Daca secretia de nectar inceteaza pentru mai mult de doua zile va fi necesar sa hranim roiul cat mai generos posibil, atat pentru hranire cat si pentru constructia de faguri.

Roirea artificiala


Utilitatea

Roirea artificiala este o modalitate foarte eficienta de populare a stupilor.Asteptarea unui roi artificial poate fi uneori foarte lunga.Si nu de fiecare data este garantat ca roiul va ramane in stup. Cumpararea de roiuri este costisitoare si nu intodeauna eficienta, iar albinele nu sunt mereu de calitate.


Cand sa inmultim

Cea mai buna perioada pentru roirile artificiale este cea de la inceputul unui cules, cand in zona se inregistreaza aparitia primelor roiuri naturale.

In aceasta perioada procedura este simpla, iar imperecherea tinerelor matci, cea mai sigura.


Numarul de familii

Un roi artificial ar trebui facut dintr-o familie sau doua? O familie asigura, cu siguranta, succesul. Dar de fiecare data e mai sigur sa folositi doua, iar daca doriti, mai puteti obtine un roi peste alte 15 zile de la aceleasi familii.Vom descrie ambele metode.


Ziua si ora

Lucrati intr-o zi frumoasa ce precede unei alte zile frumoase, intre 11a.m si 3 p.m., de preferat la 11 a.m.


Alegerea familiilor

Intodeauna sa folositi cele mai bune familii.

Adica pe acelea cu cel mai mare numar de albine. O populatie numeroasa face treaba mai usoara.In plus, folosind familii puternice promovati selectia in stupina, fara un efort prea mare.


Regina imperecheata

Folosirea unei regine imperecheate la roirea artificiala nu e numai folositoare, ci foarte folositoare.Ii dati roiului un start din prima pozitie.

Mai mult de atat, daca ati cumparat regina de la altcineva, ati adus in stupina sange proaspat, ceea ce nu poate decat sa va inbunatateasca stocul. Imbunatatirea va fi cu atat mai pronuntata cu cat veti utiliza o regina Italiana din sursa credibila.

Daca nu sunteti sigur de credibilitatea sursei care va vinde regina sau daca a fost produsa dupa metodele asa zis moderne, artificiale, mai bine renuntati si folositi propria regina.


Procedeul

Pentru a face un roi artificial, fie el cu doua sau una familii, sau cu regina imperecheata, procedati ca in imaginile de mai jos.


Hranirea

Daca roiul artificial sau familiile de baza nu au avut suficienta miere, sau secretia de nectar se opreste pentru mai mult de doua zile, va trebui sa hraniti roiul, precum si familiile de baza, si o veti face cu atat mai mult cu cat au si faguri de construit.

Roirea cu o singura familie



Schema de roire artificiala utilizand o familie de baza Warre.(atentie la pozitia initiala a familiei de baza-corpurile 1,2,3)


1.Alegeti o familie buna pe care doriti sa o inmultiti. Aceasta este familia cu corpurile 1,2,3, (vezi desenul).

2.Langa stupul 1,2,3, puneti stupul 4 care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar pregatit sa le primeasca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac.(pozitia 1)

3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3 atat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului in exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. Acest lucru lungeste procedura de inmultire.

4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3 ; saltati podisorul si panza si afumati abundent.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa afumati intens si repede printre faguri.

5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si puneti-l peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac. Numai sa aveti grija de albine. Daca observati un ghemotoc de albine care se afla in continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboare in corpul nr.2. este posibil ca regina sa se afle in acel ghem.Acest lucru se intampla de obicei cand afara este prea cald sau cand afumarea initiala la urdinis a fost prea puternica.

6.Acoperiti stupul 1,4 cu panza de sac si podisorul.Afumati corpurile 2,3.Curatati fata expusa a corpului Nr.2.Acoperiti cu panza de sac si podisorul.(pozitia 2)

7.Ridicati stupul 2,3 si mutati-l pe alta locatie,cu cat mai departe cu atat mai bine. Oricum, o distanta de doi -trei ar trebui sa fie suficienta. Caz in care ar trebui sa puneti ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a marca o separatie exacta si a obliga albinele sa il ocoleasca atunci cand ies dintr-un stup in altul.

8.Puneti stupul 1,4 in locul stupului 2,3.

9. Montati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul reintra in normal.


Comentarii

Regina se afla in corpurile 2,3 si va continua sa oua.

Daca faceti lucrul acesta la inceputul culesului principal, si daca toamna nu ati lasat rezerve de miere decat in corpul Nr.1, cu siguranta acum se gaseste destul puiet acolo din care albinele sa-si creasca o regina.



Roirea cu doua familii

1.Alegeti o familie puternica pe care vreti sa o inmultiti. Aceasta va fi 1,2,3.( vezi desenul)

Mai alegeti o familie puternica.Aceasta va fi 5,6,7.Intre stupul 1,2,3 si stupul 5,6,7 ar trebui sa fie o distanta de 2-3 metri.Daca nu puneti cateva crengi cu frunze inte ei pentrua-i delimita si a crea un ostacol atunci can albinele vor sa treaca dintr-un stup in altul.

2.Langa stupul 1,2,3, puneti stupul 4 care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar pregatit sa le primeasca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac.

(pozitia 1)

3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3 atat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului in exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. Acest lucru lungeste procedura de inmultire.

4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3 ; saltati podisorul si panza si afumati abundent.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa afumati intens si repede printre faguri.

5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si puneti-l peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac. Numai sa aveti grija de albine. Daca observati un ghemotoc de albine care se afla in continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboare in corpul nr.2. este posibil ca

regina sa se afle in acel ghem.Acest lucru se intampla de obicei cand afara este prea cald sau cand afumarea initiala la urdinis a fost prea puternica.


Schema de roire artificiala utilizand doua familii de baza Warre (atentie la pozitia initiala a familiilor de baza, corpurile 1,2,3 si 5,6,7)



6.Acoperiti stupul 1,4 cu panza de sac si podisorul.Afumati corpurile 2,3.Curatati fata expusa a corpului Nr.2.Acoperiti cu panza de sac si podisorul.(pozitia 2)

7.Ridicati stupul 5,6,7 si mutati-l pe alta locatie,cu cat mai departe cu atat mai bine. Oricum, o distanta de doi -trei ar trebui sa fie suficienta. Caz in care ar trebui sa puneti ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a marca o separatie exacta si a obliga albinele sa il ocoleasca atunci cand ies dintr-un stup in altul.

8.Puneti stupul 1,4 in locul stupului 5,6,7.

9. Montati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul reintra in normal.




Introducerea matcilor


Avantajul sangelui proaspat

In orice activitate de crestere a animalelor, introducerea de sange strain e benefica.

De aceea cand si cand introduceti cate o matca din alta parte in stupina Dvs., de preferat una Italiana.

Intr-o stupina de 30-40 familii in care s-a realizat o selectie pe cativa ani, introducerea unei matci straine nu mai prezinta aceleasi avantaje.Mai mult de atat, nu castigati nimic cumparand matci, pana nu gasiti producatorul care face o selectie si o crestere de calitate, fara sa recurga la tehnicile moderne de crestere.


Carei colonii sa-i atribuim o matca?

Introducerea unei matci e cel mai binevenita unei familii slabe. Pentru aceasta nu aveti decat sa omorati matca slaba.Sau mai bine, puteti dota un roi artificial cu o matca noua, evitand astfel cautatul si omoratul vechii matci. Procedand asa e chiar suficient sa faceti o reimprospatare a fondului genetic.


Ingrijirea matcii

Odata matca sosita puneti-o la pastrare intr-un loc racoros si intunecos, in colivia originala.Daca introducerea ei va intarzia, verificati stocul de mancare, in caz de lipsa dati cate o picatura de miere in fiecare zi, asigurandu-va ca picatura poate fi preluata prin plasa.


Pregatirea stupului

Daca dati matca unui roi, plasati-o in stupul 1, 4. (Se face referire la schema de roire arificiala de mai sus!)Acesta cu siguranta este fara matca. Nu va trebui sa omorati nici o matca.

Dupa ce stupul e plasat in pozitia finala, afumati cu cateva fumuri intrarea dupa care deschideti podisorul si afumati din nou, plasand colivia dupa cum e descris putin mai jos.

Daca dati matca unei familii de baza procedati dupa cum urmeaza: omorati matca batrana si distrugeti toate botcile trase. Daca familia e orfana de ceva timp, asigurati-va ca nu au eclozat matci tinere si distrugeti toate botcile trase.


Simplificarea gasirii matcii

Nu sfatuiesc pe nimeni sa caute matca, nici macar pentru improspatarea genetica in stupina, deoarece avem posibilitatea utilizarii unei matci straine la intemeierea unui roi artificial. Sunt si ani in care roirea artificiala nu e posibila. Atunci noi avem o metoda simpla, rapida si sigura de gasire a matcii.

Dati intr-o parte toate corpurile stupului. Pe fundul ramas puneti un corp sau doua goale, functie de puterea familiei.Deasupra plasati o gratie pentru matci.Pe aceasta gratie despartitoate plasati corpurile mutate anterior intr-o parte. Afumati zdravan printre faguri pana ce albina paraseste corpul. Dati la o parte corpul golit de albine si afumati urmatorul.Procedati asa cu toate corpurile stupului. Cand ajungeti la gratia despartitoare veti gasi matca si cativa trantori pe ea. Puteti sa o omorati sau daca doriti sa o pastrati, introduceti-o in colivie.


Colivia si gratia separatoare



Colivia

Colivia prezentata in desen a dat cele mai bune rezultate (asemanatoare coliviei Titov).

Are dimensiunile 10x45x110mm.Fundul e liber.Partea de sus e inchisa cu o foita de tabla sau mai simplu prin indoirea plasei. Plasa utilizata pentru pastarea alimentelor e foarte buna.


Introducerea matcii

Pentru introducerea matcii procedati in felul urmator: faceti treaba aceasta intr-o zi linistita, intre orele 10-11 dimineata. Partea de jos a coliviei va fi astupata cu o bucatica de fagure.

Introduceti colivia in corpul de sus de deasupra puietului. Colivia trebuie sa contina putina miere. Fixati-o intre doi faguri cu miere, nu inainte de a descapaci fetele fagurilor, in asa fel incat albinele insotitoare ale matcii sa aiba acces la miere prin plasa.

Tinerea sub observatie a matcii

Daca ceara de pe fundul coliviei nu a fost roasa, rezulta ca albinele nu sunt interesate de ea sau incearca sa ajunga in interior fortand plasa.

In primul caz, cu siguranta in stup mai este o matca eclozata sau in curs de dezvoltare. Aceasta trebuie omorata.

In al doilea caz matca a fost acceptata. Trebuie facilitata eliberarea sa. faceti o mica deschizatura in fagurele care inchide fundul coliviei si inlaturati eventualele obstacole.Spre exemplu albine moarte. Dar sub nici o forma nu inlaturati tot fagurele. Acest lucru il vor face albinele si numai ele vor elibera matca incet, asa cum cred ele de cuviinta. Puneti colivia la loc.Verificati in fiecare zi si inlaturati eventualele obstacole din fata deschizaturii pe care ati lasat-o, dar niciodata fagurele de ceara. O mica deschizatura va fi suficienta.

Niciodata nu eliberati matca!

Dupa ce ati observat ca matca a fost eliberata, luati colivia iar peste cateva zile verificati daca a inceput ouatul.



Varianta de roire cu doua familii



Daca stupului 1,4 nu i s-a dat o matca de la bun inceput, atunci cand am folosit varianta de roire artificiala cu una sau doua familii, este posibil ca acesta sa dea un roi secundar sau chiar doi.Aceste roiuri necesita multa atentie.De cele mai mmulte ori roiesc fara sa ne dam seama si sunt pierduti.Stupul 1,4 initial este golit de albine si devine fara valoare.Iata cum aceste roiri pot fi evitate :

1.Alegeti doua familii puternice 1,2,3,4 si 5,6,7,8.Vedeti desenul, prima rubrica.Daca initial stupii nu se afla la 2-3 m unul de altul, ar trebui sa-i despartiti cu frunzar pentru a obliga albinele sa-l ocoleasca atunci cand ies din unul intr-altul.

2.Prima operatiune : Langa stupul 1,2,3,4 puneti un stup 9 format dintr-un fund si un corp.

3.Afumati lin urdinisul de la stupul 1,2,3,4 atat cat sa calmati albinele.Utilizarea fumului in exces face ca albinele si matca sa urce in ultimul corp de sus. Acest lucru lungeste procedura de inmultire.

4.Atunci cand albinele incep sa bazaie, deschideti stupul 1,2,3,4 ; saltati podisorul si panza si afumati abundent.Curatati fata expusa de propolis si ceara si continuati sa afumati intens si repede printre faguri.

5.Dupa ce albinele au coborat din corpul Nr.1 in corpul Nr 2, luati corpul Nr.1 si puneti-l peste corpul Nr.4 al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac. Numai sa aveti grija de albine. Daca observati un ghemotoc de albine care se afla in continuare in corpul Nr.1 afumati si asteptati sa coboare in corpul nr.2. este posibil ca

regina sa se afle in acel ghem. Faceti acelasi lucru si cu corpul Nr.2.

6.pe stupul 3,4 puneti un corp pregatit 10.Apoi acoperiti cu panza, podisorul si capacul.Avem acum un prim roi cu o matca batrana.

7.Afumati usor urdinisul stupului 5,6,7,8 dupa care mutati-l la cel putin trei metri.daca nu puteti obtine distanta, delimitati/separati cu frunzar.

8.In locul stupului 5,6,7,8 puneti un nou stup cu fund si corpul 9, plus corpurile 2 si 1 puse deasupra ceva mai devreme si acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul.

9.A doua operatiune, 13 zile dupa prima :Afumati usor urdinisul stupului 9,2,1. Deschideti acest stup.Curatati cu dalta suprafata expusa a leaturilor; puneti corpurile 2 si 1 pe un stand; puneti peste corpul 9 un nou corp gol 11.Acest corp 11 inlocuieste corpurile 2 si 1.

10.Afumati ca inainte corpul 1 coborand astfel albinele in corpul 2, dupa care indepartati corpul 1 si-l acoperiti.

11.Scuturati/coborati/transvazati/afumati albinele din corpul 2 peste stupul 11,9 dupa care indepartati corpul 2, il puneti separat si-l acoperiti.

12.Peste corpul 11 puneti un nou corp 12.Acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul.Avem acum un roi secundar cu matca tanara.

13.Afumati usor urdinisul stupului 5,6,7,8 si-i schimbati locatia la cel putin trei metri departare.Altfel va fi necesara o ecranare cu frunzar.

14.Pe locul stupului 5,6,7,8 puneti un nou stup cu fund, un nou corp 13 si corpurile 2 si 1deasupra, puse deoparte ceva mai devreme.Acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul.

15.A treia operatiune, 24 de zile dupa prima : Luati corpurile 1,2 si 13 pentru a le folosi la intarirea altor una, doua sau trei familii slabe.

Pentru a face aceasta, afumati energic familiile primitoare pentru a putea lucra astfel cu ele.Peste stupul pe care vreti sa-l intariti puneti separatorul/gratia pentru matci apoi cutia 1 spre exemplu. Afumati pana trec toate albinele jos.Ridicati corpul 1.Daca pe gratia despartitoare gasiti o matca, omorati-o.Luati gratia, lasati corpul Nr.11 la loc, dupa care acoperiti. Procedati la fel si cu corpurile 2,13 la noile familii pe care vreti sa le intariti.



Bolile albinelor


Albinele, asemenea tuturor fiintelor vii, au bolile lor.Nu ne vom pierde timpul cu descrierea sau tratamentul lor.Va vom spune doar cateva lucruri, din motive intemeiate.


Molia cerii (gaselnita)

Prezenta moliei cerii se recunoaste dupa larvele mari albe si panza creata in faguri.Larva seamana cu viermele de carne iar panza cu panza de paianjen.In realitate molia cerii nu este o boala.Nu este nici macar inamicul albinelor.Larve de molie pot fi intalnite in toate familiile, si in cei mai buni stupi.Albinele din acesti stupi, nu le permit insa sa se dezvolte.

De fapt dezvoltarea are loc doar in familiile slabe.Dar nu asta este cauza slabiciunii lor ci doar efectul.

Daca veti urma sfaturile mele bune in deaproape si veti desfiinta familiile slabe toamna sau primavera devreme, nu nveti avea niciodata familii slabe, invadate de molii.


larva de cocon si panza de cocon, panza si galerii sapate de

molia cerii molia cerii molia cerii



Loca

Loca este o deteriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltare.Celulele ce contin larve, in loc sa fie capacite dupa 6 zile, cum e de regula, sunt gaurite sau necapacite.Mai mult de atat, larvele se transforma intr-o masa cleioasa care adera de orice am introduce in celule, iesind sub forma de ata cand e scoasa afara. In final, puietul mort emana un miros specific, asemanator cleiului de oase de tamplarie.

Nu merg pe nici un fel de tratament pentru loca. Nu cunosc valoarea unui astfel de tratament.O valoare insa poate avea, dar jocul acesta nu face mai mult de o lumanare. Lasati specialistii sa utilizeze tratamente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte. Suntem total neputinciosi in fata coloniilor slabite; lasati sa distrugem familiile slabe si sa le inlocuim cu altele puternice.Vom castiga astfel timp, bani si miere. In cazul acesta insa va trebui sa distrugem albinele prin asfixiere cu sulf sau altceva, sa ardem fagurii si albinele apoi sa flambam puternic interiorul stupului sau si mai bine sa il afundam in solutie de hipoclorura.

Stupul Popular este criticat pentru ca nu aplica metodele moderne care ar fi viitorul apiculturii.Opinia mea este ca tocmai aceste metode moderne vor omora apicultura si numai Stupul Popular si cosurile din paie o vor mai salva.Tin cont de urmatoarele aspecte.

Albinele au supravietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta. Lucrurile nu vor sta la fel si in stupii si metodele moderne.,,Este un lucru cert, zice Berlefech, ca invazia locii in Germania s-a suprapus perioadei in care a fost introdus stupul cu rame. Inainte era o manipulare minima a stupilor, iar loca era necunoscuta sau foarte rara; dar de atunci, asa cum se stie, este foarte frecventa''.

Dupa acest strigat de avertizare al germanului, am observat in reviste, in manuale, la evenimentele apicole cum stuparii se lupta cu loca din ce in ce mai mult. Si se vorbeste de lupta impotriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase.

Hai sa nu mergem impotriva legilor naturii. Sa lasam germenii sa-si faca treaba, aceea de a elimina ce e slab si de a ne lasa albine mai puternice contra acestei boli.

Vedem oameni puternici neafectati de tuberculoza, in timp ce cei slabi ofera conditii favorabile de dezvoltare a bolii.

Toti sunt expusi germenilor tuberculozei in spatiile publice, in tramvaie, in egala masura. Cu albinele nu poate fi altfel.

Stupul Popular si metodele sale intareste albinele si ajuta in selectie, prin mancarea naturala, prin eliminarea suprasolicitarii, protectie impotriva locii. Protectia este mai buna decat tratamentul.

Eu unul sunt convins ca metodele moderne, care au tendinta de a deveni intensive, conduc spre degenerarea albinei. Chiar de cand am inceput sa fortam gainile sa oua mai mult, in gospodarii au inceput sa apara tot felul de boli neconoscute pana atunci. La fel va fi si cu stupii.



Inamicii albinelor


Albinele au foarte multi inamici, de toate felurile.Acestia sunt : proprietarul insusi, pasari specifice, anumite animale, anumite plante.


Stuparul

Este posibil ca stuparul sa nu-si cunoasca treaba si sa trateze albinele intr-un sens contrar nevoilor si intereselor lor.

Stuparul trebuie neaparat sa posede cunostintele necesare inainte de a se apuca de stuparit. Acest manual recitit frecvent si bine inteles va fi suficient.


Pasarile

Animalele

Plantele


Recoltarea

Numarul de extractii

Puteti extrage miere din stupi ori de cate ori exista si vreti sa faceti lucrul acesta. Intrucat deschiderea deasa a stupilor este daunatoare, nu va recomand insa sa abuzati de aceasta posibilitate.


Intr-o regiune oarecare, productia de miere difera de la o luna la alta. Daca avem parte de consumatori care au preferinte in ceea ce priveste sortimentul de miere, va trebui sa ne conformam lor si sa o extragem separat.

Ca principiu insa, va recomand o singura extractie.Chiar daca asta va presupune, cu siguranta, sa aveti mai multe corpuri pline de miere la un stup.Si chiar daca aceasta miere absoarbe din caldura necesara dezvoltarii puietului, eu inca va recomand o singura extractie. Daca in acest moment avem un motiv sa extragem mierea, avem si altele doua sa nu o facem.

Am constatat ca peste tot stuparii nu lasa suficienta miere pentru iernare. Au parte de o recolta buna in Iulie si ramane putin si pentru albine.Unii sunt de parere ca in cuib ramane suficienta miere.Asa se intampla si in cazul stuparilor care nu mai verifica ce a ramas.Dar daca gresesc ? Nu e ceva iesit din comun.

Altii se bazeaza pe urmarorul cules.De regula e mai mic decat primul. Ce se intampla atunci daca va fi prea mic ?

Stuparii ezita sa hraneasca albinele cu mierea scoasa cu grija.Le dau zahar. Zaharul insa nu face parte din meniul albinei.El constipa in loc sa invigoreze, asa cum face mierea.Nu poate decat sa dauneze albinelor, pentru ca iarna acestea stau saptamani intregi pana sa iasa la zbor.

Uneori, stuparii asteapta primavara, inainte de a le da sirop de zahar.Zaharul este insa mai daunator primavara, mai ales pentru stimulare.Ca urmare, aceasta hranire deruteaza instinctul albinei.

Iata motivul pentru care eu recomand o singura extractie spre sfarsitul lui August sau inceputul lui Septembrie.In felul acesta nu aveti de facut decat o separare a mierii pentru extras fata de cea pentru iernare.Doua lucruri se vor produce simultan stiind in acelasi timp si ce va ramane in mana.Dar, veti spune, mierea celui de-al doilea cules va fi amestecata cu cea a primului cules, scazandu-i calitatea.

Tinand cont ca al doilea cules este de regula mai mic va influenta prea putin calitatea mierii pe ansamblu.

Si asta e doar parerea cumparatorului data de piata. D.p.d.v al sanatatii nu poate decat sa-l inbunatateasca.Efectul medicinal al mierii va fi multimplicat de multitudinea de sortimente de flori din care a fost culeasa.Calitatea medicinala a mierii este singurul argument cu care putem lupta impotriva zaharului, un formidabil adversar.

Pe de alta parte, in Stupul Popular, mierea de la ultimul cules este mai putin amestecata ca la altfel de stupi, cu alte tipuri de miere, din moment ce fagurii sunt prea putin miscati din locul lor, iar corpurile mai putin spatioase si ca albinele depun mierea din ce in ce mai jos, asa cum le vine la indemana.

Mierea de la ultimul cules se va afla in punctul cel mai de jos, in faguri care trebuiesc lasati pentru iernat.


Perioada

Mierea ar trebui extrasa la sfarsitul lui August sau mai tarziu, la inceputul lui Septembrie.

La sfarsitul lui August sau inceputul lui Septembrie nu mai exista cules.Florile dispar ori temperaturile nu mai permit secretia de nectar.Acum este momentul inspectarii rezervelor de hrana. A reducerii lor, daca sunt prea mari, sau a cresterii lor, daca sunt prea mici.


Rezervele pentru iernare

In Stupul Popular cu faguri ficsi veti avea nevoie de 12kg de miere pentru iernare.

Trei dmp de miere, capaciti pe ambele fete, contin 1kg de miere. Un fagure de Stup Popular are 6dmp in total.Cunoscand aceste lucruri ne va fi usor de calculat ce avem in plus si trebuie luat, si ce avem in minus si trebuie adaugat.Treizeci si sase de dmp de faguri cu miere capacita, in stupul cu faguri ficsi, vor fi suficienti pentru iernare.

Rezervele insuficiente vor pune viata albinelor in pericol sau ne vor obliga la hranire suplimentara primavara.O asemenea hranire este intodeauna daunatoare si costisitoare.

Rezerve prea mari pentru iernare vor fi la fel de daunatoare, pentru ca albinele nu ierneaza pe rezervele de miere ci sub ele.Ca rezultat, cu cat este mai multe miere, cu atat este mai putin spatiu in care sa se incalzeasca albinele.Si cu cat e mai multa miere, cu atat e mai putin spatiu pentru ouat, primavara.


Urdinisul

Toamna si iarna folositi reducatorul nostru de urdinis care e si pe post de gratie pentru soareci.In caz de furtisag, puteti chiar sa folosit reducatorul pe spatiul mic, care nu permite decat trecerea unei singure albine.


Procedura de extractie

Pentru a gestiona mierea de extractie, procedati asa cum se arata in aceasta sectiune, neomitand faptul ca viata albinelor depinde de nivelul resurselor lasate.

In aceasta sectiune au fost luate in considerare toate posibilele situatii.De aceea la prima vedere ea ar putea parea complicata.O putem reduca, dupa cum urmeaza :

  • Retragati toate corpurile care contin numai miere

  • Opriti-va la corpul la care vedeti deja puiet

  • Lasati acest corp si urmatorul de sub el

  • Daca mai sunt altele in afara de aceste doua dedesubt, luati-le

  • Cantariti din ochi rezervele si completati-le, daca aveti loc.Cele doua corpuri ramase le asezati in pat cald


Comentarii

Rezervele : dimensiunile corpurilor sunt de asa natura incat cele care contin puiet, contin foarte putina miere.Ca atare in aceste corpuri nu umblati sa le luati mierea.Ca urmare o operatiune din doua nu se mai face.Niciodata nu reduceti cantitatea de miere ramasa in cele doua corpuri, eventual o completati.

Lada cu scule : mai mult decat in orice interventie, la extractie avem nevoie de lada de scule.Acolo depozitati toate bucatelele de faguri si propolis, mai ales daca sunt naclaite cu miere ; in felul acesta evitati furtisagul.

Mierea aflata sub cuibul puietului : De regula nu ar trebui sa se intample sa avem miere sub puiet.Acesta este si motivul pentru care atunci cand puneti corpuri cu faguri claditi sub puiet, sa descapaciti mierea pentru a permite albinelor sa o care acolo unde trebuie.

Corpul de jos, este posibil sa contina miere de la ultimele culesuri. Sa nu le cautati si nici sa nu va bateti capul cu ele.Albinele o vor consuma sau o vor cara in corpul de sus inainte de a incepe sa le incurce.















Recoltarea mierii


pozitia 1 pozitia 2 pozitia 3



1.Ajutorul va afuma usor urdinisul stupului vizat si-i va mari deschiderea la maxim.Stuparul va astepta ca albinele sa inceapa sa bazaie dupa care va da jos capacul si podisorul.

2.Stparul va da jos panza de sac.Ajutorul va afuma usor leaturile fagurilor (pozitia 1 din desen).

3.Ajutorul va continua sa afume usor iar stuparul sa curete de propolis fata expusa, leaturile si marginile corpului.

4.Stuparul va lua afumatorul si va afuma generos printre faguri pentru a determina coborarea albinelor din corpul 1 in corpul 2. Daca lasati si panza de sac deasupra si afumati sub ea, operatiunea va decurge si mai repede, intrucat fumul nu se va mai ridica ci doar va cobora.

5.Dupa ce albinele au coborat, stuparul va desprinde corpul Nr.1 de Nr.2 cu dalta si va lua corpul Nr.1.Il poate rastura, sa-l vada mai bine.Ajutorul va afuma putin fata expusa a corpului Nr.2. Daca stuparul va observa puiet in partea de jos a corpului Nr.1, va masura din ochi numarul de dmp acupat de puiet.Scazand aceasta suma din 48, va obtine dmp de miere. Impartin rezultatul la 3 va obtine si cantitatea de miere din stup.E mai bine sa greseasca in minus.Dupa ce va lua seama de cantitatea de miere existenta, stuparul va pune la loc corpul, va inchide stupul si va trece la urmatorul.

Daca, pe de alta parte, stuparul va gasi doar miere in corpul Nr.1, stuparul va lua acest corp, il va pune deoparte, il va acoperi si va trece la urmatorul stup.

6.Stuparul va trata corpul Nr.2 ca si pe Nr.1.daca vede doar miere, il va ridica pune deoparte.Daca va vedea si puiet, il pune la loc ( pozitia 2) si-l acopera (pozitia 3), dupa ce in prealabil ia seama de cata miere exista.

Va continua la toti stupii in acest fel.Va ridica corpurile care contin doar miere. Se va opri acolo unde vede si puiet.



Pregatirea pentru iernare

Daca nu aveti centrifuga ar fi bine sa imprumutati una, dupa care cumparati o tava simpla si doua colivii duble.Dupa extractie puneti toti fagurii in caturi, fara sa le mai bateti in cuie, dupa care le dati familiilor peste noapte la lins, punandu-le primul cat de jos.Dupa care luati toti fagurii negri pentru topit.Apoi rearanjati caturi pentru anul urmator, numai ci faguri albi sau putin colorati.Toate leaturile se bat in cuisoare, ca de obicei.

Ajutorul afuma stupul prin urdinis.Stuparul da jos capacul si podisorul, nu si panza de sac.Dupa ce bazaitul inceteaza, stuparul desprinde corpul de sus si il pune pe un stand.

Ajutorul afuma corpul ramas.Stuparul aduna propolisul de pe fata expusa. Nu e nevoie ca albinele sa plece din cat.Acum, stuparul desprinde corpul si il ridica pentru o inspectie vizuala.

Prima situatie : - daca toti fagurii sunt trasi complet, stuparul noteaza de acest lucru dupa care pune corpul pe fundul stupului.Daca cumva mai sunt si alte corpuri pe fundul stupului, trebuiesc toate luate inainte de a pune corpul inspectat pe fund, putand sa folosim corpurile pe post pe stand cu sipci.

Stuparul se intoarce acum la primul corp acoperit cu panza de sac si il pune peste cel pus pe fund.

A doua situatie : -daca, pe de alta parte, stuparul observa ca fagurii nu sunt complet trasi, va proceda diferit, in funcie de posibilitati.Daca mai are sau nu alti faguri trasi pe care sa-i foloseasca :

A :-daca are faguri trasi, da deoparte corpul incomplete si pune altul tras complet pe fundul stupului.Pe acest corp il va pune pe cel ridicat prima data, cu miere, albine si puiet, dar inainte de a-l acoperi il pune pe cel tras incomplet, pentru a permite albinelor sa coboare ; dupa care il da jos pe cel incomplet tras.

B :-daca nu are alti faguri complet trasi, il va pune la loc si va nota cati faguri incomplet trasi are corpul.

Dupa ce toti stupii au fost inspectati in acest fel, stuparul va sti cati faguri complt trasi are si cate corpuri complet echipati poate rearanja.La nevoie, familiile ramase fara faguri vor fi unificate intre ele pentru a crea stupi pe doua corpuri cu faguri complet trasi.

Pentru a unifica doua familii, folosind gratia noastra despartitiare. Va omora una din matci, pe cea batrana daca stie care e sau pe cea mai putin buna, folosind tot timpul fum intens.

De cele multe ori, odata cu unificarea va observa si miere in corpuri.Cel care va veni dedesubt este bine sa aibe fagurii descapaciti cu o furculita sau cutit.

Va gasi, de asemenea de cuviinta ca unor familii sa le completeze rezervele pana la 12Kg. Hranitorul nostru de toamna este potrivit pentru asa ceva.

Sa retineti, de asemenea, ca un stup care da o recolta foarte buna, va trebui si hranit.

Se mai poate intampla, mai rar e adevarat, ca in caturile pe care vrem sa le retragem sa se afle si puiet.In acest caz, vom astepta neaparat sa eclozioneze puietul.


Faguri claditi

Trebuie neaparat sa iernati fiecare familie pe doua corpuri complet trase cu faguri.

Albinele vor ierna mult mai bine in faguri trasi decat in spatiu gol.

Si in special albinele au nevoie de acest spatiu primavara devreme cand se declanseaza ouatul. Daca acest spatiu cu faguri trasi le va lipsi, vor roi.

Ca efect, le lipseste spatiul intrucat mierea adusa nu va fi suficienta pentru cladit faguri.

Mai mult de atat, va fi aiurea sa le dai albinelor miere, pentru cladit faguri..

De aceea veti uni cateva familii intre ele cu scopul de a le asigura cate doua corpuri cu faguri complet claditi. Desfiintarea familiilor este economica, in ciuda faptului ca nu ar parea asa. O familie puternica va produce mai mult decat doua slabe.


Desfiintarea familiilor

Atunci cand comparati doua familii inainte de unificare, veti constata ca una e mai buna decat alta ; mai putina miere, mai putin puiet, mai putini faguri trasi.

Acum decideti care matca ramane si care va fi omorata. Procedati ca in paragraful ,,Introducerea matcilor

Pentru unificare, procedati in felul urmator: dupa o afumare puternica, puneti doua corpuri pe care vreti sa iernati pe un fund de stup, cel cu mai multa miere, deasupra. Deasupra acestor doua corpuri puneti pe rand corpurile familiilor de care vreti sa scapati, afumand albinele pana coboara. Luati acum corpurile fara albine.

Acoperiti stupul nou format cu panza de sac, podisor si capac.Urmatoarele zile, daca e nevoie, descapaciti mierea din corpul de jos cu furculita sau cutitul si completati rezervele, daca nu sunt destule.

Pentru a va ajuta ce matca sa opriti si la care sa renuntati, alegeti pe aceea care stiti ca provine dintr-un roi secundar sau tertiar ; garantat este tanara.


Rezerva de hrana

Pentru o buna iernare in Stupul Popular, aveti nevoie de 12 kg de miere.

In timpul extractiei mierii, ne oprim acolo unde vedem primii faguri cu puiet. In acest corp mai sunt intre 12 - 14 kg de miere.Toate familiile care au aceasta cantitate de miere, ierneaza fara probleme. Familiile care nu au aceasta cantitate de miere, sa zicem 12 kg, vor fi hranite imediat, in una sau mai multe reprize.

Puteti face aceasta punand sub cele doua corpuri un corp gol in care dati, intr-un cutie, faguri cu miere sau miere lichida.Daca faceti completarea cu faguri cu miere, ar fi bine sa-i sfaramati si sa-i stropiti cu apa.

Daca puneti miere lichida, sa o preparati dupa reteta : cel putin o treime apa la doua treimi de miere.Si tineti cont sa puneti cateva materiale plutitoare in cutie (bucati de lemn, scandurele cu gauri, paie sau bucati de pluta), sa nu se inece albinele.

Siropul de zahar poate inlocui siropul de miere.Nu uitati in schimb ca zaharul nu este mancarea naturala a albinelor, si ca nu va asigura o iernare la fel de buna ca mierea.

De asemenea, pe timpul hranirilor de completare, nu uitati sa reduceti urdinisul pe ochiul mic, atat cat sa treaca o albina.

Cel mai bine ar fi totusi sa folositi hranitorul nostru special de toamna. Revedeti capitolele cu echipamentul.

Hranitorul nostru, prin contrast, este montat deasupra ultimului corp si nu pe fundul stupului.


Pastrarea corpurilor cu faguri partial claditi/trasi.

Puteti pastra corpurile cu fagurii partial claditi si sa le folositi primavara pentru extinderea familiei.Pentru a va asigura ca sunt pastrati in conditii bune, va trebui sa ardeti jumatate banda de sulf sub trei corpuri suprapuse, acoperite suficient de bine cat sa nu permita evacuarea fumului.Veti lasa aceste corpuri 24 h sa absoarba fumul.Dupa care nu aveti altceva de facut decat sa le protejati impotriva rozatoarele, atrase in mod deosebit de ceara.

In cazul metodei noastre, corpurile cu fagurii claditi au o mica valoare. In tot cazul, este de retinut sa pastram numai fagurii noi de calitate, deschisi la culoare.

Corpurile cu faguri complet claditi pot fi folositi fara indoiala pentru albinele salvate de la sufocare, in sistemul cosnitelor. Va trebui atunci sa le completati doar rezervele.


Pozitia hranitorului (atunci cand se pune o cutie oarecare, intr-un corp gol jos)



Extractia mierii


Mierea pe care am luat-o de la albine, inca se afla in atelierul amenajat, in faguri si capacita cu ceara.


Mierea in faguri

Fagurii cu miere pot fi vanduti asa cum sunt, se va tine insa cont de faptul ca transportul este dificil, ca vanzand asa, ceara se pierde, ca trambalarea corpurilor cu faguri e costisitoare si ca vom fi nevoiti sa montam alte startere.

Acesti faguri cu miere sa nu fie confundati cu mierea in sectiuni, a cerei productie eu nu o recomand pentru ca merge impotriva albinelor si pentru ca nu este profitabila pentru stupar.

Daca totusi stuparul gaseste clienti pentru mierea in faguri, care este mai putin costisitoare decat mierea in sectiuni, o poate pastra ca atare pentru vremea cand va fi vanduta.


Mierea vrac

Cel mai adesea, inainte de vanzare, mierea se separa de ceara. Poarta numele de miere lichida.

Mierea lichida se obtine pe trei cai : prin scurgere de la sine, cu ajutorul caldurii sau prin centrifugare.



Extractia prin scurgere

Extractia trebuie sa inceapa imediat ce corpurile au fost aduse in atelier. Cu un cutit, fagurii se desprind de pe leat, lasand o fasie de 10mm.Fagurii care contin polen vor fi dati deoparte deoarece polenul va modifica culoarea mierii.Asemenea si cei cu puiet, daca se intampla sa dam de ei.

Toate celelalte bucati de faguri vor fi zdrobite cu mana sau taiate cu cutitul deasupra unei site rare, sau a unei plase 4x4mm.Mierea se aduna dedesubt intr-o cratita de metal sau ceramica.

Mierea se deterioreaza in vase din tabla galvanizata, din zinc sau cupru.

Daca treaba asta se face imediat dupa recoltare, mierea este calda si se scurge usor. Daca nu se poate face imediat, va trebui facuta intr-o camera incalzita.

Mierea obtinuta prin aceasta metoda se cheama de obicei ,,miere scursa’’.

Extractie cu ajutorul caldurii

Atunci can se foloseste metoda prin scurgere, se mai intampla sa mai ramana miere prin faguri.In cazul unei mieri vascoase e posibil sa nu curga mai deloc.Aceste bucati ramase, ca si cele ce contin polen, vor fi supuse caldurii solare sau din cuptor.Pentru o expunere la soare, vom acoperi vasul cu o bucata de geam, pentru a capta caldura soarelui si a preveni furtisagul.

Cuptorul se poate folosi dupa ce am copt paine, sau se poate folosi cel din bucatarie, caz in care vom avea grija sa evitam supraincalzirea. In ambele cazuri se topeste si mierea si ceara, curgand in vas prin sita.Raciti separat ceara de miere. Capaceala de la fagurii extrasi prin centrifugare poate fi extrasa la fel.Mierea obtinuta prin aceasta metoda este slaba calitativ.

E mult mai economic sa dati toate aceste bucati ramase, familiilor in suferinta. Hranitorul nostru se preteaza la asa ceva.


Extractia prin forta centrifuga

Aceasta operatiune se face cu centrifuga.Are avantajul extragerii complete a mierii si in timp foarte scurt, metoda nefiind laborioasa.

Pana acum aceasta metoda se folosea doar pentru fagurii din stupii cu rame mobile.

Aranjamentul coliviilor noastre permite si extractia din stupii cu fagurii ficsi. Mai mult, fagurii supusi extractiei se descapacesc direct in colivii.

Inainte de a pune fagurii in colivii, ceara ce acopera celulele se inlatura, asa cum se arata mai jos.


Cutitul de descapacit

Descapacirea se face cu un cutit special, sau cu unul comun, de bucatarie. E important ca acest cutit sa fie curat si putin cald. Ar fi util sa avem mai multe pe care sa le folosim alternativ prin pastrarea lor intr-un vas cu apa fierbinte. Vasul poate sta foarte bine pe o plita.Cutitul va trebui sa fie suficient de cald cat sa treaca prin ceara fara sa o topeasca. Operatorul ar trebui sa foloseasca aceste cutite ca pe ferastrau, tragand inainte si inapoi, fara sa apese.

Dupa ce cutitul a trecut prin fagure, este folosit si pentru indepartarea capacelii.



Comentarii

Cateodata, sub taietura de cutit se gasesc celule cu polen taiate.Polen se gaseste in toate tipurile de stupi. Nu este otravitor, din moment ce albinele il folosesc in hrana larvelor. Consumatorilor chiar le place sa simta miros de polen in miere.Totusi, pentru a evita colorarea excesiva a mierii, va recomand sa nu amestecati polenul cu mierea, de aceea veti taia usor si precaut, numai sub capacelele de ceara.


Nevoia de caldura

Pentru ca centrifugarea sa fie rapida si eficienta, nu vom permite fagurilor sa se raceasca. Altfel vor trebui depozitati intr-un loc incalzit.Ideal ar fi sa extrage dupa amiaza fagurii scosi din stupi dimineata.

In acest sens ne vine in ajutor si cutitul de descapacit care reinalzeste mierea, facilitand extractia.


Descapacirea fagurilor

1. Rasturnati cu fundul in sus corpul cu faguri, sprijinindu-l pe un suprt.Doua caturi suprapuse, poate.

2. Cu scopul desprinderii fagurilor de pe pereti, treceti cu cutitul de-a lungul fiecarui perete.

3. Rasturnati corpul la loc, in pozitia normala.

4. Desprindeti fiecare capat al leaturilor de pe falt (Fig.1)

5. Luati leatul cu fagure cu tot (Fig.2) si puneti-l in colivia numarul 1.

6. Acum rotiti colivia numarul 1 in asa fel atunci cand o puneti pe suportul de descapacit sa vina cu leatul in jos.

7. Descapaciti fata expusa

8. Puneti colivia numarul 2 peste partea descapacita si rasturnati. Luati colivia numarul 1 si descapaciti cealalte fata expusa.

9. Puneti colivia 3 peste aceasta fata formand un buzunat cu colivia 2 si fagurele intre ele.

10. Introduceti acum fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga.


A-desprinderea leatului de corp; B-ridicarea fagurelui; C-stand de descapacit


Extragerea mierii cu centrifuga

Toti suportii centrifugii trebuiesc ocupati cu colivii.Cel putin doua trebuie puse, intr-o centrifuga cu patru locuri.Altfel centrifuga nu va fi echilibrata si va sari in mers.Coliviile noastre trebuie puse in asa fel incat partea cu leatul sa fie spre perete (centrifuga tangentiala n.tr.), atunci cand se rotesc, ori in partea de jos, daca dimensiunea ne-o impune.Niciodata in spate (spre centru n.tr.)

Dupa ce centrifuga a fost incarcata cu faguri, rotim mai intai lent, apoi accelerat. Mierea se desprinde si se depune pe perete ca ploaia.Apoi coliviile sun intoarse si centrifugate iarasi.Prima data mai lent apoi mai repede.

Numarul exact de rotatii necesar il determinati prin incercari si erori.Depinde insa de viteza de rotatie si de diametrul centrifugii.

O distanta de 1 km parcursa in trei minute, independent pe ambele fete da rezultate bune.

Mierea se scurge pe perete si se aduna jos. Inainte ca mierea sa urce si sa atinga coliviile, ingreunand miscarea, o scurgeti in maturator.


Comentarii

Fagurii care nu sunt prea vechi ori prea negri, pot fi salvati, fie pentru roiurile artificiale, fie pentru familiile care nu au terminat de cladit doua corpuri complet. Caz in care extragerea mierii se va face diferit : faceti cateva rotatii pentru o golire initiala a fagurilor.Intoarceti si procedati la fel cu cealalta fata, rotind la inceput usor apoi rapid, dupa care intoarceti iar coliviile extragand rapid si restul de miere.


Maturatorul

Atunci cand e scoasa din centrifuga, mierea contine bule de aer si tot felul de gaze. Poate de asemenea sa contina resturi de polen sau ceara.Pentru a se curata de toate aceste corpuri straine, mierea se tine pentru cateva zile in maturator.Constructia sa ar trebui sa fie mai mult inalta decat larga.Putem folosi chiar si un butoi, daca nu e din stejar.O sita retine impuritatile mai mari.

Ca rezultat al diferitelor densitati, materialele straine si gazele urca la suprafata, formand o spuma, ce este colectata inainte de a scurge mierea.


Maturatorul


Daca intre timp nu se mai ridica impuritati, vom scurge mierea inainte de a se cristaliza.

Maturatorul e prevazut cu o canea sau mai bine, cu o vana.


Cristalizarea

Mierea, lichidul vascos ce se extrage din faguri, se intareste si formeaza o masa solida cu cristale de diferite marimi.Se spune atunci ca mierea este cristalizata sau granulata.

Temperatura si sortimentul mierii modifica in numar infinit forma cristalizarii si marimea cristalelor.

O cantitate mica de miere veche cristalizata amestecata in cea noua poate grabi cristalizarea.


Pastrarea mierii

Mierea este hidroscopica.Poate absorbi pana la 50% apa.Prin absorbtia apei, mierea se lichefiaza.Rezulta o fermentare rapida si un gust acru neplacut.Pentru a indeparta acreala si a stopa fermentarea, mierea trebuie topita in bain-marie.

Singura metoda de a evita asemenea situatii este de a pastra mierea in recipiente bine inchise si la loc rece.


Recipiente pentru miere

………………………….


Vanzarea mierii

Nu sunt in favoarea unui profit mare.Dar ma astept ca stuparitul, ca si alte ocupatii, sa ma rasplateasca onest. Toata munca merita rasplatita.

Practic, cum sa-si evalueze stuparul munca ?

Va fi bucuros sa accepte rezultatul dintre cerere si oferta.Contrar acestui principiu, uneori cu acordul marilor asociatii apicole, consumatorii sunt obligati sa manance miere din import, care nu e toata rea. Astfel riscam pierderea productiei interne, care nu poate fi pastrata pe termen nelimitat.

Atunci cand pretul mierii nu este stimulativ, ne adresam alesilor nostri cu rugamintea de a mari taxele pe mierea ce vine din import.Daca cererea noastra este justificata vom primi un raspuns afirmativ, in special daca demersul nostru va fi unitar in atingerea scopului. Inainte de toate noi producem mai ieftin.

Stuparii trebuie sa inteleaga ca en-gross-sistii au dreptul la profit asa cum au dreptul si vanzatorii finali.

Stuparul poate incerca sa scurt-circuiteze acesti intermediari, incercand sa fie el en-gross-sist sau vanzator final, sau amandoua impreuna.Va culege astfel profiturile lor. Dar va trebui neparat sa nu concureze cu ei.

Stuparul va avea totusi nevoie de un intermediari, mult timp de acum incolo.

Nu va putea concura cu ei fara sa lucreze impotriva sa.Daca va forta intermediarii sa-si vanda mierea mai ieftin, pretul de achizitie din anul urmator va fi mai mic.Profitul stuparului nu va mai exista.

Exista totusi un intermediar impotriva caruia stuparul ar trebui sa poarte o stransa concurenta iar acesta este vanzatorul care speculeaza si ascunde consumul de miere.

Stim bine ca nu exista un prêt uniform pentru mierea de pe piata. Cum ar trebui sa o clasifice stuparul ?

In Franta exista doua sortimente de miere bine clasificate : mierea de spartceta, foarte alba, fara vre-un gust anume, miere numita ,, Gatinais’’, si miere poliflora, mai mult sau mai putin colorata, mai mult sau mai putin aromata, numita miere ,,Narbone’’.

Vreau sa mentionez, numai ca sa va reamintesc, mierea de faneata, numita ,,Landes’’, si mierea de hrisca, numita miere ,,Brittany’’

Acele sortimente de miere de culoare rosu inchis si gust iute nu sunt sortimente de masa ci doar de facut turta dulce.

E normal ca mierea Gatinais sa aibe pretul cel mai mare.Ca stupari , ar trebui sa ne clasam mierea mai intai in categoria Narbone.

In vanzarea mierii, cea mai mare problema o constituie zaharul, al carui prêt e mai mic iar manipularea infinit mai usoara.Cum sa facem oamenii sa aprecieze valoarea mai ridicata a mierii ?Aratandu-le calitatile sale superioare de sanatate, comparativ cu zaharul.

Numai ca suntem putin inarmati sa demonstram marile beneficii in sanatate ale mierii numite Gatinais. Care cu siguranta, nu are defectul ca ar fi produsa pe cale artificiala dar nu-l are nici mierea Narbone a carei aroma e mult mai pronuntata. Mierea numita Gatinais provine in exclusivitate din sparceta, o planta furajera fara valoare terapeutica.

Pe de alta parte, mierea numita Narbone este culeasa dintr-un numar nedefinit de plante, unele dintre ele cu certe calitati medicinale.

Un studiu facut la Universitatea din Wisconsin, de catre prof.Schuette arata, ca cu cat culoarea mierii este mai inchisa cu atat este mai bogata in substante minerale, fier, cupru si mangan.Pentru acest fapt mierea inchisa la culoare este benefica pentru prevenirea si tratarea anemiei cauzata de o proasta nutritie.



Falsificarea mierii

Mierea se falsifica de multa vreme.Herodot cand ne-a amintit de cantitatea imensa de miere produsa in Lydia (Asia Mica), a adaugat si faptul ca mare parte din ea era produsa industrial.Talmudul, de asemenea aminteste de falsificarea mierii cu faina si apa.

Producatorii din ziua de azi nu sunt nici ei nici mai cinstiti, si nici mai prosti.Denumirea de ,,miere de albine’’ nu mai e suficienta sa ateste o miere naturala din moment ce stuparii pot face albinele sa falsifice mierea dand-le sirop de zahar.Numai precizarea ,,miere din flori’’va satisface.[….]


Stuparit de la distanta


Stupul Popular si modul sau de intretinere va permite sa aveti stupina la o oarecare distanta.


Primul exemplu

Puteti vizita stupina de doua ori pe an.O data in perioada Pastelui si a doua oara in August-Septembrie.

Primavara efectuati revizia de primavara si adaugati corpuri. Pe total va trebui sa fiti generos in adaugarea de corpuri pentru a diminua numarul de roiri naturale.Oricum nu le veti evita.Pierderea va fi minima comparativ cu cantitatea de miere dobandita.

In August-Septembrie recoltati asa cum am descris anterior.

Al doilea exemplu

Va permiteti sa vizitati stupina doar o data pe an, in August-Septembrie.

Pentru inceput recoltati mierea, iar apoi efectuati revizia si curatati fundul, la nevoie, asa cum se face primavara, verificand planietatea asezarii.Adaugati suficiente corpuri. E recomandat in acest caz sa folositi dispozitive de fixare ale corpurilor



Valoarea mierii


Mierea, zaharina si zaharul

Mierea si remediile

Mierea este mai buna decat zaharul

Mierea este un aliment puternic

Mierea este un excellent medicament



Ce se mai spune despre miere


Mierea in alimente

Nuga cu miere

Bezele cu miere

Sirop de miere

Lichior indulcit cu miere

Miere Curaçao

……………….


Mierea in tratarea bolilor


Raceala, bronsita raguseala

Ulceratii ale gurii, afte

Gripa

Probleme digestive

Viermi intestinali

Constipatia

Insomnia

Inflamarea ochilor

Ulcere, abcese

Arsuri

Piele crapata,matreata

Sapun cu miere

…………………….


Miedul

Comentariu

Fermentarea

Gradatia alcoolica

Temperatura

Metoda traditionala

Metoda industriala

Metoda naturala


Ceara


Dupa extragerea mierii, raman fragmente de faguri si descapaceala.Dupa transvazarea albinelor din cosnite, si extragerea mierii deasemenea raman faguri si bucati de ceara.

Se cunosc doua tipuri de ceara pentru prelucrat : ceara uscata (cire en branches) si ceara umeda (cirre grasse).

Pentru a prelucra ceara in scopul utilizarii ulterioare, aceasta se triaza si se separa de impuritati : polen, larve, coconi si pupe, praf.


Comentarii

1. Mai multe metode sunt utilizate pentru purificarea cerii cuprinzand topirea, fie prin caldura solara sau din cuptor, fie cu apa fierbinte.Aceste trei metode se bazeaza pe faptul ca topirea cerii are loc la 62-64 grade Celsius, si ca prin topire are loc separarea spontana intrucat ceara este mai usoara avand densitatea de 0,965 Kg/litru.

2. Cu cat temperatura de topire e mai aproape de 64o cu atat calitatea cerii este mai buna.

3. Fonta si vasele din tabla de otel dau cerii culoarea maronie.Mai mult ca sigur, apa intensifica cantitatea de fier.Vasele din tabla cositorita pot fi folosite.

Topirea cu ajutorul caldurii solare

Topitoare solare de ceara se gasesc pe piata.Se bazeaza pe acelasi principiu ca si serele.Topitoarele pot atinge 88o

Aceasta temperatura e atinsa mai repede daca sunt vopsite in negru, daca au o foaie groasa de geam, daca mai au si o a doua foaie de geam peste prima, si prin directionarea topitorului in permanent catre soare.

Aceasta metoda este economica si nu are dificultatile celorlalte.Mai mult, produsul rezultat este excelent. Dar este indicat mai cu seama descapacelii si fagurilor noi (cire en branches).Impuritatile absorb putin ceara topita.Si nu stiu daca aceasta pierdere de ceara este mai mare decat timpul scutit si combustibilul. Ma indoiesc.Personal apreciez topitorul solar.Din pacate nu poate fi folosit decat vara.


Topirea in cuptor

Aceasta metoda de asemenea este economica, dar de multe ori se intampla ca ceara sa se arda capatand o culoare maro inchis si un miros neplacut.In orice caz, va prezint metoda de topire in acest fel.Fagurii sunt bucatiti si pusi intr-o sita metalica sau intr-o banala strecuratoare.Dedesubt se pune un vas de dimensiuni apropiate sitei sau strecuratorii cu 4-5 cm apa.Impreuna se pun in cuptorul de paine, dupa ce a fost scoasa painea, sau in cuptorul din bucatarie. Dupa ce s-a topit, se lasa la racit, foarte lent, avand grija sa nu agitam vasul ce contine ceara.

Topirea cu apa fierbinte

Aceasta metoda este rapida si rezulta o ceara de calitate.Se preteaza la orice tip de ceara si la orice cantitate. Cu trei zile inainte de topit, fagurii se farama si se lasa in apa.Dupa trei zile topitul decurge in felul urmator.Topirea se face pe o plita de bucatarie ; vom avea insa grija ca bucati de ceara sa nu cada pe plita pentru ca este foarte inflamabila.[….]



Stuparit iarna


Curatatul caturilor

Imediat ce am luat corpurile de la familiile carora le-am dat sa le curete de miere, dupa extractie, le vom curata de propolis si de ceara ramasa.Noi preferam sa taiem tot fagurele si sa lasam o fasie de 5 mm pe leat ca starter.

Totusi, fagurii foarte drepti pot fi opriti.

In tot cazul, treaba aceasta trebuie facuta cat mai devreme deoarece ceara trebuie topita cat mai repede si pentru ca iarna nu poti manipula fagurii fara sa-i strici.

Pentru a proteja fagurii opriti impotriva gaselnitei, ii vom gaza cu bioxid de sulf.


Pastrarea corpurilor

Corpurile se pastreaza departe de umezeala si rozatoare. Rozatoarele sunt inebunite dupa ceara sau chiar dupa lemnul pe care e lipita ceara sau propolisul.


Inspectia echipamentului

Iarna, stuparii pot repara echipamentul vechi, neocupat de albine, poate face sau poate comanda altul nou pentru a-l primi la timp.


Timpul liber

Vremea rea si noptile lungi ofera timp liber.Stuparii pot profita citind carti si reviste de apicultura.O recitire il poate face sa inteleaga ceea ce i-a scapat prima data si sa aprecieze mai bine ceea ce a considerat fara valoare.

De asemenea stuparii pot profita de timpul liber notand toate dificultatile intampinate si observatiile facute trimitandu-le unui editor sau unei reviste de apicultura.Daca toti ar face asa, apicultura ar progresa mult mai repede.


Deplasarea stupilor

Daca avem nevoie sa schimbam locatia stupinei o putem face iarna, dupa o perioada de 10-15 zile in care albinele nu au iesit afara, fara nici o precautiune decat aceea de a nu-i zdruncina.

Mie nu-mi place sa mut albinele iarna.O mica lovitura poate desprinde albine sau chiar regina, punandu-le viata in pericol.Eu prefer sa le mut in lunile calde, incepand cu Martie, procedand dupa cum urmeaza.

Daca transportarea se va face pe o distanta de cel putin trei kilometri, se va asigura inainte de toate, aerisirea pentru se intampla foarte des ca albinele sa se sufoce pe timpul drumului.Pentru a-l aerisi, pe timpul transportului, stupul se acopera cu o plasa metalica, fara altceva deasupra.

Urdinisul se va astupa seara cu o plasa de metal, iar deplasarea se va face cat mai rapid posibil, orientand stupii cu fagurii paralel cu drumul si fara socuri, pentru a evita desprinderea fagurilor.

Daca e vorba de o distanta mai scurta, procedati in felul urmator :

In prima zi, seara, miscati stupii, haotic, spre stanga, spre dreapta etc. fara sa-I deplasati de pe locul in care stau.A doua zi, schimbati dezordinea, deplasand fiecare stup trei metri, repetati procedura lucrand de fiecare data seara, modificand dezordinea si tripland deplasarea in fiecare zi.

Bineinteles, de fiecare data este important sa se evite socurile.

Vara, pentru mutarea pe o distanta sub trei kilometri, unii recomanda tinerea stupului trei zile intr-o pivnita intunecoasa.


Lasarea in pace a albinelor

Veti evita zdruncinarea familiei cat de putin.Aceasta e valabil pentru mutarea iarna, care se poate face in Martie sau Aprilie sau pentru reparatie care ar trebui sa se faca inainte sau dupa iernare.Orice deranjare face ca familia sa bazaie si sa consume mai multa miere.Deschiderea stupilor iarna se va evita indiferent de motiv. Cauzeaza racirea si consumul de miere, pe care albinele sunt nevoite sa o transforme in caldura in asemenea conditii. Iar consumul de miere este o pierdere pentru stupar.Inainte de toate este daunator prin extenuarea albinelor. Generatia de vara lucreaza 24 de ore, prntru ca permit conditiile exterioare.

Generatia de iarna trebuie sa previna extenuarea, prin repaos total, pentru a preintampina degradarea sanatatii familiei. Hai sa respectam Legile Naturii.Et vidit Deus quod esset bonum (Gen.).Iar pacea sa insoteasca albinele iarna.



Metoda noastra este economica


Putem acum vedea ca Stupul Popular este economic prin modul sau de lucru si prin constructia sa, de care abia am discutat.

Este economic deoarece elimina fagurii artificiali, pentru ca va scuteste de o gramada de timp si pentru ca urmareste sanatatea albinei.



Eliminarea foilor artificiale

Fagurii artificiali sunt scumpi.Sa nu mai punem la socoteala timpul pe care il ia pana ii montezi.

Stuparul trebuie sa ia la mana fiecare rama si sa o insarmeze cu 4 sau 5 sarme de otel.Sarmele trebuie sa fie foarte subtiri si bineinteles si foarte bine intinse. Pentru a fixa sarma in fagure, stuparul trebuie sa incalzeasca un pinten si sa o preseze pana se ingroapa in ceara, dar nu asa de tare incat sa taie foaia de ceara. Atunci cand se intampla ca stuparul sa taie foaia de ceara, ceea ce se intampla des, trebuie sa o arunce la topit, si sa o ia de la capat cu alta. Daca stuparul e preocupat si de sanatatea albinelor lui, va trebui sa-si innoiasa cuibul albinelor in timp de trei ani, adica o treime anual. E clar ca aceasta munca presupune considerabile cheltuieli si consum de timp pretios. In acelasi timp suntem fortati sa reducem pretul mierii.Ce ar trebui sa facem ?

Pur si simplu sa renuntam la foile artificiale.

Stuparii insa, insista sa spuna ca foile artificiale sunt economice, garanteaza faguri drepti si reduc numarul de celule de trantori.

Stiu bine ca atunci cand albinele construiesc faguri in extrasezon, consuma foarte multa miere. Chiar daca le-am asigura foi artificiale in aceasta perioada , tot ar fi neeconomici.

Foile artificiale sunt doar o infima contributie la constructia fagurilor si mai mult de atat, sunt modificate de albine pe parcursul sau inaintea construirii celulelor.

Nu se pune problema daca sa folosim sau sa nu folosim foi artificiale ci timpul cand putem determina albinele sa construiasca; si anume la inceputul culesurilor.

Pe perioada abundentei de nectar, albinele se epuizeasa asa de mult incat trebuie sa si consume mult, in felul acesta nu au cum sa nu transpire. Iar transpiratia lor este exact ceara pe care o folosesc la constructia fagurilor, ceara care este pierduta daca fagurii nu sunt construiti.

Albinele transpira fara sa vrea pe timpul muncii extenuante sau sub soarele arzator din timpul anului. Pe de alta parte, au nevoie sa consume o bautura potrivita si scumpa.

Ca o concluzie pentru un experiment practic facut in apicultura, George de Layens a scris : la aceeasi productie, ai un beneficiu suplimentar lasand albinele sa-si construiasca singure fagurii. Si isi sprijina aceasta declaratie printr-un citat din Abbe Delephine :

,,Dand la doua familii de aceeasi putere, la unul un corp cu foi artificiale si la celalalt un corp cu faguri proaspat extrasi la centrifuga, care il va umple prima ? Din start se observa ca cel de al doile va fi in avantaj fata de primul, albinele avand numai de umplut celulele cu miere si de capacit. Experimentele pe care le-am facut cu foarte mare atentie mi-au dat rezultate contrare’’.

Din foi artificiale, rareori sunt obtinuti faguri rezistenti. Foaia de ceara introdusa in stup, este supusa la doua temperaturi diferite, mai calda sus si mai rece jos, si asta inainte de a fi cladita si intarita de albine. Pe de alta parte, fagurii construiti de albine sunt extinsi numai conform necesitatilor lor si complet acoperiti de claditoare, asigurandu-li-se aceeasi temperatura. Mai mult, albinele nu-si extind fagurii pana nu le asigura grosimea necesara. Fagurii fiind in acest fel mai robusti si mai apti sa suporte variatiile de temperatura, daca va fi nevoie. Foile de ceara, e adevarat, pun in ordine stupul, obligand albinele sa cladeasca pe directia ramelor.

Noi am obtinut aceleasi rezultate, chiar mai economic, aplicand un simplu starter de 5mm din ceara naturala pe leaturi.

Foile artificiale nu-si justifica intrebuintarea nici in tinerea sub control a celulelor de trantori. Matca (cate una in fiecare stup) este imperecheata doar o data in viata pentru

4-5 ani. Natura nu poate prevedea mii de trantori anual doar pentru imperechere. S-ar parea ca trantorii mai au si un alt rol in cadrul familiei. In copilarie nu am auzit niciodata sa li se spuna masculi sau trantori. Tatal meu, ca si vecinii, le spuneau closti.

Eu sunt de parere ca rolul trantorilor este sa tina de cald puietului cat timp albinele sunt plecate la cules. Vad dovada in urmatoarele aspecte.

Albinele nu se opresc sa creasca trantori, imediat ce matca virgina a fost imperecheata. O fac numai cand culesul inceteaza si nu se mai justifica sa-i mai hraneasca.

Trantorii parasesc stupul doar sa se imperecheze cu matca, numai pe vreme calduroasa si chiar la miezul zilei, cand puietul nu mai are nevoie sa fie incalzit.

Am observat mereu ca cele mai productive familii au avut si o multime de trantori.

Din acest motiv nu sunt de parere ca ar trebui sa reducem numarul de trantori. In orice caz, foile artificiale nu reduc numarul de trantori. Albinele gasesc o modalitate sa asigure matca cu celulele necesare. Le fac pe la colturile ramelor; la nevoie largesc celulele de albine si le fac de trantori. Si fac asta chiar in mijlocul foii. Si sunt si situatii cand matca depune oua de albine in celule de trantori.


Simplificarea reviziei de primavara.

Cartile de specialitate recomanda deschiderea stupilor primavara din cateva motive :

-sa constati prezenta matcii

-sa apreciezi rezerva de miere

-sa cureti ramele

-sa incepi innoirea cuibului

Prezenta matcii poate fi stabilita si fara sa deschizi stupul.Cu siguranta exista matca in stupul in care albinele cara polen, daca intra si ies normal si constiincios si daca nu arata ca si cum ar fi pierdut o comoara-regina lor.

Rezervele vor fi cu siguranta disponibile daca au fost asigurate corespunzator in toamna.

In stupul modern insa, lucrurile aceste nu se pot face fara sa se curete si ramele. Pentru aceasta, ramele sunt luate una cate una, lemnul razuit de propolis peste tot. Daca nu faci asta in fiecare an devine imposibil sa le mai scoti fara sa le strici sau fara sa stalcesti o multime de albine.

Fagurii trebuie reinoiti la 3 ani, cel mult 4. Mai tarziu de aceasta perioada, camasile abandonate in celule nu mai permit o dezvoltare normala a albinelor. Albinele devin atrofiate si nu sunt bune de nimic, extrem de dispuse sa contacteze orice boala ar ameninta familia. De cele mai multe ori pe timpul sezonului ramele vechi nu pot fi scoase din cuib si date la margine. Prezenta mierii sau a puietului va impiedica sa faceti asta, puietul trebuind sa fie langa cuib, iar mierea langa puiet. Cum asta se intampla des, primavara ramele vechi sunt inlocuite fara sa se mai dea de o parte sau alta a cuibului. E o complicatie in plus in timpul reviziei de primavara.

Exista de asemenea, pericolul strivirii matcii intre ramele ridicate si peretii stupului. Ori, la fel, dupa ce rama ridicata pe care era matca, este pusa din nou in stup, albinele bucuroase ca o reprimesc dupa scurta absenta, o inconjoara complet, bazaind si aproape sufocand-o.

Trei sferturi dintre pierderile de matci se datoreaza interventiilor in stup.

In orice caz, curatatul si inlocuirea ramelor vechi trebuie sa se faca primavara, in zona noastra (vorbim de Franta si de zona unde isi avea stupina abatele Warre n.tr.) in aprilie, deoarece in aceasta perioada este mai putin puiet. In aprilie insa, temperatura nu este asa de ridicata, si mai mult, interventia in sine ne ia mult timp. Si e posibil sa nu avem parte de multe zile insorute, undeva intre 11 dim. si 2 dupa amiaza pentru a trece prin 50 de stupi.

Am proiectat Stupul Popular pentru evitarea deschiderii lui primavara, punand corpurile unul peste altul, suplimentand spatiul de jos si recoltand de sus. Toate corpurile ne vin la mana o data la 3 sau 4 ani. Profitam de asta, curatindu-le si scotand fagurii in atelier, iarna, cand avem timp pentru asa ceva.

Primavara tot ce trebuie sa facem este sa curatam fundul, fara sa deschidem stupul si fara sa ne facem griji de temperatura de afara sau de strivirea matcii. Aceasta operatiune se poate face la orice temperatura si la orice ora a zilei.


Simplificarea extinderii cuibului

Pe cat de bine le merge la albine iarna si primavara in stupii mici, pe atat de mult au nevoie de o multime de corpuri, vara.

Avem pe de o parte osemnificativa racire a puietului si stoparea extinderii ouatului daca extinderea se face prea devreme.Pe de alta parte, daca largirea se face prea tarziu albinele intra in frigurile roitului si nimic nu le va mai opri. Roirea este pierdere. In tot cazul recolta va fi mai mica.Tehnologia indicata in asemenea situatii este : se pune magazinul pe corp in momentul in care puietul se extinde pe tot corpul, axceptand ramele marginase iar dupa umplerea partiala cu miere se adauga urmatorul magazin. Oricul acest sfat nu evita nici racirea puietului in cuib prin adaugarea magazinului nici munca pe care o depune stuparul.Va fi nevoie sa deschideti de cateva ori stupii si sa controlati ramele, tinand cont ca nu toate familiile se afla la acelasi nivel de dezvoltare in stupina.

Aceeasi vigilenta trebuie manifestata si la adaugarea celui de-al doilea magazin.Iata motive de racire repetata a cuibului lucru ce deranjeaza si suprasolicita albinele si stuparul.

Abatele Voirnot si De Layens au vrut sa rectifice aceste greseli.

Abatele Voirnot a adoptat o rama mai ingusta pentru magazin, numai 100mm ; cuibul nu e atat de racit la adaugarea unui magazin asa mic.Dar raman o multime de inspectii de facut pentru a decide cand sa pui magazinul. De Layens s-a lipsit de magazin si a marit numarul de rame in cuib pana la 18 in loc de 9.Teoretic, albinele vor ocupa exact spatiul de care au nevoie. In stupul Layens, puietul nu este racit brusc, ci pierde putin din siguranta. Problema e doar putin ameliorata.

Pe de alta parte, munca stuparului se mareste.Albinele isi plaseaza o parte din miere deasupra puietului si o parte langa puiet. Cum stupul Layens nu are magazine mierea ramane pe margini. De fel albinele nu traverseaza mierea ca sa caute noi spatii pentru puiet sau miere. Prefera sa roiasca. In stupul layens, albinele se incred in ramele umplute cu miere si dau sa roiasca din lipsa de spatiu chiar cu ramele goale langa ele.Stuparul evident ca poate remedia aceasta situatie.Daca ridica sau muta ramele cu miere din cuib si introduce altele goale, albinele nu roiesc ;cel putin nu din lipsa de spatiu, dar in atare situatie problema e mai rea, si ar fi fost mai simplu daca deplasarea s-ar fi facut pe verticala. Atat pentru albine cat si pentru stupar.

La Stupul Popular putem realiza suplimentarea corpurilor de jos, si asta foarte devreme, eventual doar o data cu mai multe corpuri, functie de starea de dezvoltare a familiei. Evitam roirea din lipsa de spatiu. Nu ne temem nici de racirea puietului si nici de deranjarea albinelor ; evitam o multime de incurcaturi.

De regula facem aceasta suplimentare cu corpuri in Aprilie, in vacanta de Paste, daca asa ne convine, si lasam albinele in pace sa-si faca treaba, revenind in August pentru recoltare, tot in vacanta. In plus, aceasta largire de jos este reala si ofera spatiu disponibil la discretie albinelor. In Stupul Popular, ca de altfel in toti stupii, nectarul se depune prima data pe ramele de langa urdinis, pentru a castiga timp, iar seara o cara aproape sau langa puiet. Principala cauza a roitului, lipsa de spatiu este astfel cu adevarat diminuata prin metoda noastra.

Un argument important ca mierea extrasa din stupii nostri ar fi de o mai slaba calitate ar fi ca mierea se extrage din fagurii in care s-a crescut puiet si ca ar contine tot timpul polen. Numai ca in Stupul Popular, polenul dispare odata cu puietul. Ramane doar o cantitate mica, atat cat in toti stupii sau chiar in magazine, unde nu se creste puiet.

Cat priveste fagurii in care s-a crescut puiet, acestia schimba culoarea si gustul mierii numai in masura in care sunt negre si pline de paraziti iar mierea da sa fermenteze. Daca metoda noastra va fi urmata, asemenea faguri nu vor aparea. Fagurii vor avea o culoare usor maronie ( culoarea alunei de copac).

In alti stupi mierea e depozitata mai intai in ramele din cuib unde s-a crescut de nenumarate ori puiet.Si nu e neobisnuit ca acesti faguri sa fie negri dispusi sa modifice culoarea si gustul, si asta deoarece fiind dificil de reinnoit cuibul, stuparii renunta sa-i mai inlocuiasca.

Un alt argument impotriva Stupului Popular ar fi ca mierea de diferite sortimente este amestecata.

Am atins acest subiect si am mai spus ca doar mierea poliflora este cu adevarat sanatoasa si merita recomandata. In realitate mierea este amestecata tocmai la extractie. In stup ea este depozitata una sub alta, in straturi, incepand de sus in jos, proportional cu intensitatea culesurilor de peste an. Daca stuparul e interesat sa vina in preintampinarea clientului, nimeni nu-l impiedica sa scoata numai un corp sau doar cateva rame din cand in cand.

Nu e de neglijat sa luam aminte ca mierea mai inchisa la culoare, recoltata de regula la sfarsitul sezonului, este chiar deasupra puietului si va fi prima consumata pe timpul iernarii.


Simplificarea recoltarii
In stupul nostru, ca si in celelalte, interventia trebuie sa se faca folosind fumul. Tot corpul de sus poate fi luat sau doar cateva rame.
Numai in ceea ce priveste asigurarea rezervei de iarna este o diferenta intre metoda noastra si celelalte, dar in avantajul nostru.
In ceilalti stupi este absolut necesar sa ridici ramele cand cuibul este blocat sau cand nu au miere destula. Daca e prea multa miere, dezvoltarea puietului primavara va fi oprita din lipsa de spatiu, iar iernarea nu va fi reusita.
Albinele se pozitioneaza tot timpul sub miere. Cu cat este mai multa miere, cu atat mai mult trebuie sa incalzeasca un spatiu pe care nu-l folosesc.
Daca nu au destula miere, trebuie sa le-o asiguram cumva, de preferat punand rame, deoarece in asemenea stupi hranirea este greoaie si mai putin rationala ca la Stupul Popular. Rezultatul: timp pierdut, puiet racit, albine suparate.Cu metoda noastra nu e nevoie sa se ridice surplusul de miere si asta pentru ca surplusul e minim. Trebuie lasati 36 dmp de faguri plini cu miere. In stupul Popular cu faguri ficsi, pe un corp exista 48 dmp de faguri.Diferenta de 12 dmp este parte ocupata de puiet, in asa fel incat mai raman 3-6 dmp de faguri cu miere, ceea ce reprezinta 1-2 kg de miere. Acest surplus poate fi lasat fara nici o problema.

Pe de alta parte, daca rezerva de hrana este insuficienta, inca putem evita interventia in cuib, folosind hranitorul nostru special de toamna.Munca este simplificata.Cititorii vor intelege, dupa ce reflecteaza, de ce am acordat asa de mare atentie dimensiunii catului. Pentru a respecta instinctul albinei, suntem fortati sa marim stupul in volum si inaltime, dar pentru a nu complica munca stuparului, l-am pastrat in limite rezonabile. Iar aceasta cale fericita de mijloc am gasit-o dupa nenumarate incercari si erori.



Simplificarea transferului de albine

Metoda noastra difera de celelalte metode intr-un singur punct: distrugerea puietului. Puietul nu e necesar pe timpul marelui cules deoarece va ecloza oricum prea tarziu.Mai mult de atat, albinele vor avea timp suficient dupa cules sa creasca un nou puiet. Ce vreau sa spun este ca, puietul va fi crescut chiar din prima zi in care cel vechi a fost distrus. Puietul este chiar dezavantajos, in perioada culesului tinand mii de albine in stup, in timp ce ar fi putut iesi la zbor.Acesta este si motivul pentru care unii stupari incearca sa opreasca sau sa reduca dezvoltarea puietului pe timpul marelui cules, chiar cu riscul destabilizarii familiei.

Principalii factori de care se tine cont in dezvoltarea familiei sunt asigurarea hranei si a adapostului.Este important sa se elimine obstacolele care stau in atingerea acestor factori.Iar puietul este cel mai important.

Puietul, da, este esential, dar deocamdata are o importanta secundara, iar albinele, suntem siguri, nu vor uita sa creasca altul, imediat in cules sau dupa aceea, netinand cont de cantitatea de miere sau faguri existenti.



Simplificarea roitului artificial

Metoda mea de roire artificiala difera de a celorlalti in doua puncte.Evita necazurile stuparului in ceea ce priveste cautarea matcii si mutatul ramelor.Aceasta munca este intodeauna dificila si periculoasa. Dificila deoarece, pentru fiecare stupar, matca e acul in carul cu fan.Periculoasa deoarece prin manipularea ramelor poate fi omorata matca.In orice caz sunt omorate albine, lucru ce irita toata familia. In acest caz, ca de fapt mereu, ma preocup sa economisesc timpul, caldura si mierea din stup, si sa am respect pentru iritarea albinelor.

Am observat ca si un incepator poate fi la fel de rapid ca si un stupar experimentat.Nu trebuie sa fii expert in cautatul matcii.


Celule mai mari

Am spus deja ca albinele trecand prin faza de cocon la adult, lasa in urma lor camasile care, treptat, reduc dimensiunea interna a celulei.Aceste albine care eclozeaza, sunt sigur si mai mici, atrofiate, mai putin apte de munca; cu alte cuvinte primele dispuse sa contracteze boala si sa produca epidemii speciei lor.Metodele folosite in Stupul Popular, permit reinoirea tuturor fagurilor cel putin o data la 3 ani. Prin aceasta metoda nu avem celule mici.Volumul si greutatea albinelor au si o alta semnificatie. Le ajuta sa aduca mai mult polen vizitand mai multe flori.Sunt plante spre exemplu, din gama Gura Leului care au floarea inaccesibila multor insecte. Bondarii, datorita greutatii lor reusesc sa deschida aceste flori. La fel pot face si albinele mai mari incarcate cu mai mult polen. Greutatea lor suplimentara le ajuta in acest caz.




Mai putine interventii in stup

De fiecare data cand deschidem un stup, chiar in zilele caniculare, racim interiorul, iar aceasta racire este cu atat mai mare cu cat de mare este interventia sau diferenta de temperatura.Aceasta racire, care irita albinele si le face mai irascibile, le obliga sa-si regleze interiorul cat mai rapid cu putinta.Rezultatul este evident: o pierdere de miere pentru stupar, o risipa neprevazuta de natura, o epuizare inutila a albinelor.Sunt convins ca inspectiile repetate in interiorul atupului anemiaza albinele, le conduc spre degenerare si le predispun la boli, care oricum exista, dar care sunt mult mai frecvente de cand s-au introdus stupii cu rame mobile si tehnologiile lor.

Si este foarte clar ca metoda noastra evita o multime de interventii in interiorul stupului.


Stuparitul cu rame este dificil

Abatele Colin scria: Intretinerea unui stup cu rame mobile, pe baza dovezilor celor ce o practica, cere o inteligenta superioara, o adanca cunoastere a albinei, o mare dexteritate si vreau sa mai adaug, o gramada de rabdare. Toti stuparii au o inteligenta deosebita, perfect de acord in acest punct, dar au ei toti rabdarea unui bou si eleganta unei pisici?

Berclepsch merge si mai deparet spunand ca printre 50 de stupari cu greu gasesti unul care sa aibe toate calitatile necesare administrarii unui stup cu rame.

Sunt intru totul de acord cu M. Hamel, cand spune : pe aproape toti producatorii de miere care asigura cererea, care folosesc un stuparit economic si logic si la un prêt scazut, ii inscriem in scolala apiculturii cu faguri ficsi ; pe amatorii care vor sa se informeze, sa se delecteze, sa se amuze, ii inscriem in scoala apiculturii cu rame.


Rame mobile nu exista in stuparit

Ramele din stupii sistematici sunt mobile cand pleaca din atelierul de tamplarie.

In scurt timp se depune material lipicios intre rame si intre rame si pereti.Albinele depun propolis din ce in ce mai mult. Nu pierd prilejul sa subliniez ca curatarea materialului e mai facila intr-un stup cu faguri ficsi decat intr-un stup cu rame mobile.Fagurii din ceara nu rezista unei lame de cutit.Propolisul se opune mai mult asa ca uneori lama nu poate trece nici printre doua bucati de lemn.

S-a discutat ca in Stupul Popular cu faguri ficsi s-ar formeaza punti de ceara intre corpurile suprapuse, albinele avand tendinta sa extinda fagurele de sus pana il leaga de cel de jos.

In Stupul Palteau, de care vom vorbi, aceste punti, intr-adevar se formeaza. In acest caz, pentru a putea separa corpurile, se petrece intre ele o sarma de otel. Cu siguranta ca prin aceasta procedura putem strivi matca (mare inconvenient) sau omora cateva albine (care le irita pe toate celelalte), scurge mierea, ca atare, furtisag.

Numai ca noi nu avem aceasta problema in Stupul Popular cu faguri ficsi.Daca, asa cum recomandam, leaturile se pozitioneaza corect pe acelasi plan vertical, daca stupul e perfect orizontal, albinele nu pot uni fagurii de sus cu cei de jos.Ca sa construiasca fagurele albinele se pozitioneaza dedesubt, sub fagure.Cand intre fagurele de sus leatul de jos raman 4 mm, ele trebuie sa se opreasca.Patru milimetri reprezinta de fapt grosimea corpului lor.

In mod cert albinele ar fi in stare sa umple golul cu propolis.In acest caz aderenta dintre propolis si fagurele de ceara nu va fi la fel de mare ca intre propolis si lemn, asa cum se intampla intre rame si peretii stupului.

Mai mult de atat, la Stupul Popular albinele nu au niciodata timp sa propolizeze spatiul pentru ca fiecare corp este recoltat, golit si curatat la fiecare doi-trei ani.

Mai mult, asa cum recomandam, la fiecare deschidere a stupului, cu dalta apicola se va trece peste felele expuse ale leaturilor si marginile corpurilor. Pe fata expusa a leaturilor niciodata nu este depus foarte mult propolis, sau nu atat de mult incat sa faca jonctiunea cu fagurii de sus.

E adevarat ca recomandam o curatare eficienta a fetei expuse pentru a putea aseza corpul urmator prin glisare pe orizontala. Pentru ca asezarea prin glisare e de departe mult mai buna decat asezarea pe verticala.



Esecul stuparitului modern

Stupii sistematici cu rame mobile sunt la indemana stuparilor de 50 de ani.O carte deschisa, se zice, sau cel putin o carte ce poate fi deschisa cand ai chef. Viata albinei fara secrete; nu ne opreste nimic sa o ajutam, sa o instruim cum sa-si faca treaba.Altfel, avantaje mari in practicarea apiculturii.

Multe companii au inceput sa furnizeze acesti stupi impreuna cu numeroasele lor accesorii. Si in fiecare an stuparii sunt ofertati cu noi modele, spunand, mult mai productive, mai noi, facuti de prelucratori in lemn profesionisti. Ii cunosc foarte bine.

Multe reviste au publicat carnati de articole pentru al ajuta pe stupar sa deosebeasca adevarul de minciuna.

Dar in cinci zeci de ani de practicare a apiculturii in marile stupine si observatii printre numerosii contactati, am fost in masura sa constat ca nici o metoda noua de stuparit nu e in stare sa se sustina fara cresterea manifestarii bolilor in stupine si ca mierea e dificil de vandut (in vremuri normale, bineinteles).

Stupinele de tip modern nu au fost in stare sa se sustina

Inca mai cunosc multe stupine de diferite dimensiuni unde cosnitele, de diferite forme, exista de cateva generatii.Cunosc si profitul unora dintre ele.Iar acesta depaseste pe cel al celor mai bune ramuri in industrie.

Pe de alta parte, pot sa afirm ca nu exista mari stupine sustenabile.Proprietarii au fost nevoiti sa renunte la ele pentru ca un i-au hranit.Ori si-au extins afacerea cu tot felul de alte preocupari, fie ele de dulciuri, mied, vopsele pe baza de ceara,ceruri de lustruit,echipament apicol etc. Caz in care stupina a devenit de divertisment....

Numai oamenii cu timp disponibil si trai asigurat sunt in stare sa sustina acesti stupi moderni, printre ei dascali (profesori), preoti si tot felul de birocrati (bugetari).Si toate acestea pentru ca acesti stupari din cauza propriilor interese au gasit de cuviinta sa opreasca birocratii sa mai practice apicultura.


Incidenta bolilor a crescut in stupinele moderne

Si mie mi-ar placea, sincer, ca stupul sa fie o carte, dar am convingerea ca aceasta trebuie sa ramana aproape mereu inchisa.Albinelor le place tihna.Astfel incat deschiderea stupilor este impotriva albinelor.Acest lucru le obliga la o permanenta uzura pentru reincalzirea cuibului. Cu alte cuvinte, asa cum arat in carte, metodele moderne suprasolicita in permanenta albinele.Suprasolicitarea conduce la slabire iar slabirea le predispune la contactarea a tot felul de boli.Albinele patesc acelasi lucru ca si oamenii.

Reginele crescute, artificial bineinteles, sunt de asemenea o cauza a esecului.Atingem si acest subiect in aceasta carte.

Bolilor se dezvolta accelerat in stupinele moderne, mai mult decat toate loca americana, ingrozitoarea loca.Oamenii apeleaza in zadar pentru vizite distincti veterinari, pentru remedii renumiti farmacisti, pentru sustinere diversi apicultori.Si asta din cauza ca focarul trebuie eliminat. Haideti sa incetam sa mai mergem contra instinctului albinelor. Haideti sa incetam sa le tot ignoram nevoile.Haideti sa obtinem albine sanatoase in cosnite si mai presus de orice, haideti sa nu le mai hranim cu zahar.

Scriitorul Caillas a condamnat Stupul Popular pentru ca impiedica, intr-un fel, aproape toate aplicatiile moderne, care sunt viitorul apiculturii.

Eu insa nu ezit sa subliniez ca tocmai metodele moderne vor conduce stuparitul spre pieire si numai stiubeele si Stupul Popular il vor mai salva.


Mierea e dificil de vandut

Mierea este singurul indulcitor sanatos;asta e un lucru cert.Numai ca zaharul e asa usor de manevrat incat e preferat de ignoranti sau de gospodine lenese. Si e si intr-atat de ieftin incat sa fie preferat de saraci, tineri si batrani.

Ce ar trebui facut? Sa produci mierea ieftin incat sa o vinzi la pretul zaharului si cu profit rezonabil.In felul acesta mierea isi va reface clientela printre oamenii intelepti din toata lumea.

Poate fi atins acest obiectiv? Da, eu cred ca se poate.Dar in conditiile in care stuparitul se va practica in stupi mai putin scumpi si avand la baza tehnologii mai economice in ceea ce priveste timpul stuparului si cu mai mare respect pentru nevoile albinelor.



Stupul Popular nu reprezinta o revolutie in stuparit

Dupa prima editie a acestei carti, oamenii mi-au spus ca Stupul Popular reprezinta o inovatie, o adevarata revolutie in stuparit.

Nu, nu e.

Pentru a construi Stupul Popular, m-am inspirat de la cosurile din paie in care albinele au trait de secole. M-am inspirat de asemeni si de la cel mai natural stup, cu siguranta cel mai vechi, anume scorbura de copac. Am studiat de asemenea Stupul Dadant si oponentii sai: Stupul Sagot, Voirnot si Layens.


Stupul Piramidal

Iata cateva extrase dintr-o carte din Biblioteca Nationala: Stupul Piramidal, o metoda simpla si naturala pentru o continua extindere a familiei de albine si obtinerea, functie de familie, in fiecare toamna a cate unui cos de ceara si miere, fara contaminare, fara puiet si cateva roiuri pe deasupra.( C. Decouedic, Presedintele Cantonului Maure,Departamentul d’Ille-e-Vilaine,Paris 1813)

,,Prima data despre constructia Stupului Piramidal.

In conditii de salbaticie, albinele cladesc de sus in jos, niciodata de jos in sus, atat cat le permite spatiul ocupat.

Cladind in jos, isi lasa munca inceputa pentru mai tarziu, sa continue atunci cand matca, creind suficienti descendenti, va avea nevoie de un nou spatiu de ouat., sub protectia intregii familii.In anul urmator nu gasesti puiet sau albine in partea de sus a fagurilor.Sunt plini cu miere.

Acesta e sistemul de lucru in salbaticie, si nu e dificil de aplicat aceasta arta de distribuire facand si utilizand trei corpuri la fiecare revenire a primaverii, unele peste altele in stil piramidal. Cel de sus, liber de albine si puiet, plin cu miere, in fiecare an este la dispozitia stuparului.

Este suficient sa adaugi cate un corp in fiecare primavara dedesubt, pentru ca albinele vor ocupa acest spatiu peste an, umpland cel de sus cu miere.

Primavara vom avea trei corpuri unul peste altul, iar toamna il vom lua pe cel de sus.

Iar acest lucru va continua mereu in fiecare primavara, cand vom adauga de fiecare data un corp sub cele doua lasate peste toamna si iarna si il vom lua pe cel de sus, toamna.''

Stupul Piramidal este de 9, 10 sau 11 toli in diametru si 27, 30 sau 33 toli inaltime, adica 297mm in diametru si 891mm inaltime utila interioara, cam 20,5 litri pe fiecare corp.


Stupul Palteau

O alta lucrare a fost publicata la Metz de Joseph Colignon, in 1756, sub titlul Noua constructie de stupi din lemn, incluzand si metode de administrare ale albinelor, inventata de M.Palteau, Primul secretar al Biroului General de Aprovizionare din Metz.

Iata principalele puncte comune cu care se apropie de Stupul Popular:

Un stup este compus din cateva corpuri suprapuse, patrate in sectiune, interschimbabile si de aceleasi dimensiuni.

Autorul scrie la pagina 35:,,Pot, de asemenea, sa ajustez dimensiunea stupului la marimea roiului; un corp sau doua, mai multe sau mai putine, pentru a forma stupul ales, o casa foarte potrivita pentru familia ce urmeaza sa o locuiasca.El scrie:Acest lucru evita nevoia de stupi de marimi diferite pentru roiuri de marimi diferite.Un stup este: un pied* [pied, du roi=picior=324,83mm] in patrat si trei pounces* [pounce=inch=27,069mm] inaltime, incluzand un fund cu o grosime ce ar trebui sa fie de trei lignes*[lignes=linie=2,256mm].

Fiecare fund de corp, care se pune de fapt peste fiecare corp, are o deschidere patrata de 7,5 inch, si este prevazut cu mai multe gauri prin care albinele pot comunica dintr-un corp in altul fara sa faca ocolisuri.

Albinele isi fixeaza fagurii de acest tavan asa cum o fac de leaturil ce par sa fi fost introduse de Della Rocca.Deschiderea patrata din mijoc permite albinelor sa-si continue fagurele din mijloc, fara spatiu si matcii sa coboare dintr-un corp in altul.Pentru a putea separa corpurile, autorul foloseste o sarma de otel, ca si cum ai taia o bucata de branza.Fiecare corp ,,are propriul urdinis.Atunci cand se suprapun mai multe corpuri este lasat un singur urdinis, cel din corpul de jos’’.Acum nu mai e nici o problema legata de acest detaliu important intrucat urdinisul e decupat direct in soclu.

Tot ansamblul se aseaza pe o ,,dusumea’’ din scandura, inclusiv fundul fiecarui corp, formand un fund dublu.Tehnologia de lucru difera prin acest aranjament iar hranirea se face pe jos, pentru a nu raci puietul.Recoltarea se face de sus.Autorul afuma albinele pe sus pentru a le face sa coboare in corpul de mai jos.La pagina 32 el scrie:Le oblig sa coboare in corpul de jos pentru a-mi da libertatea sa lucrez in pace.In felul acesta ma asigur ca recoltez cea mai buna miere care se afla in partea de sus, si sa le-o las pe cea mediocra, suficienta sa ierneze.Nu-mi fac probleme cu manipularea puietului, intrucat acesta se afla intodeauna in corpul din mijloc si in cel de jos.

Avem parte aici, dragi cititori, de un stup practic si logic.Nu e perfect dar defectele sale sunt minime.Eminentii stupari ca de Layens, Abbe Voirnot si Abbe Sagot trebuiau doar sa le diminueze sau sa le elimine.Daca acesti maestri ar fi perfectionat acest vechi stup frantuzesc in loc sa se lupte cu Stupul Dadant, ar fi fost ca si cum eu as fi gasit Stupul Popular, deja in forma lui actuala.As fi salvat 20 de ani de cercetare si cheltuiala.

Daca, pana la urma, Stupul Popular se detaseaza de cel al lui de Layens si Voirnot, nu e mai putin adevarat ca are aceleasi principii ca stupii Decouedic si Palteau.

De Layens a gandit ca metodele moderne cer prea mult timp si cheltuiala din partea stuparului.Abatele Voirnot si Sagot, din contra, sau gandit la instinctele si nevoile albinei.Propriile noaste studii ne-au condus catre aceleasi concluzii.

De Layens, Abatele Voirnot si Abatele Sagot, trebuie sa fi stiut de stupii Decouedic si Palteau.Acesti stupi nu erau asa de uitati in vremurile lor ca in ale mele.Nu ca nu au crezut, ar fi trebuit sa-si bata capul cu el.

Fascinati de neindoielnicul avantaj al centrifugii si crezand ca e facuta doar pentru rame, nu au facut altceva decat sa-si piarda timpul facand stupi cu rame.Nu au avut timp sa-si recunoasca greseala si sa porneasca la un nou inceput.

Venind dupa ei, am profitat de suscesele si esecurile lor.E ca si cum as fi urmat o alta cale pentru a atinge acelasi scop.Si cred ca l-am atins.

De Layens, Abatele Voirnot si Abatele Sagot au dreptul nestirbit de a primi recunostinta stuparilor,si in special a mea.Prin publicarea acestei carti, am continuat munca lor.

Voi fi eu auzit? Cu siguranta nu.

Anatole France scria: Daca incerci sa-ti inveti profesorul, reusesti doar sa-l umilersti si sa-l superi.Anatole France avea dreptate sa generalizeze.

Sunt si oameni mai mult inteligenti decat mandri. Ma adresez lor.

In orice caz, am satisfactia de a fi in stare sa spun, la sfarsitul zilelor mele, ca am muncit pentru intoarcerea catre pamant. Pentru ca sunt un fiu al pamantului si discipolul marelui Sully.

Poetul care a spus: ,,Sa apuci batranetea inseamna a trai mai mult decat unii prieteni.Sa apuci batranetea inseamna sa traiesti mai mult decat copacul pe care l-ai sadit.Sa apuci batranetea inseamna sa apuci sa-si implinesti amagirile.Da, cu cat mai mult cu atat mai pacat.Dar, sa apuci batranetea inseamna si sa te bucuri de experienta.Sa apuci batranetea inseamna si, de multe ori, sa-ti atingi scopurile pe care le urmaresti de mult timp.Sa apuci batranetea inseamna si, uneori, sa reusesti a fi de folos multa vreme.Dulce batranete!’’

Apicultura intensiva

In stuparit, ca mai in toate domeniile de activitate, e loc de catarat pentru milioane.Cu regret spun cititorilor mei ca acest catarat este un catarat spre nereusita.

Am fost candva tanar.Credeam ca pot creste matci cu succes. Numai ca am constatat ca in loc de unele bune, am crescut mediocre sau chiar proaste. Am abandonat aceasta practica pentru ca am vrut sa fiu onest cu mine insumi.Am practicat metoda familiilor unificate cu cat comun (Capucine d”Angers).Extraordinar de costisitoare, efort enorm, familii orfane nenumarate, rezultate indoielnice, in tot cazul, mai mereu nesatisfacatoare. Am abandonat metoda care oricum nu a mai fost practicata de multa vreme.

Nici metodele de apicultura moderne nu ma atrag: hraniri de stimulare, gratie despartitoare pentru matci, incalzirea stupului, sistemele cu doua matci, etc.etc.


Suprasolicitarile slabesc septelul.

Am vazut cercetari concrete in fermele de pui, spre exemplu. Au fost obtinute specimene cu inalta productivitate.Pe de alta parte avem infirmitati, slaba rezistenta la boli, mortalitate greu de anticipat. Pe ansamblu, rezultatele de supraproductie sunt diminuate de aceste aspecte iar fondul genetic distrus. Dupa cum vad eu, si noi procedam la fel in apicultura. Deja manifestarea locii americane este notabila. Familiile slabite nu se mai pot lupta cu boala care vine peste ele. Cunosc ferme de pasari ouatoare. Productia este minunata din noiembrie pana in februarie. In martie ouatul inceteaza iar pasarile mor, daca nu sunt sacrificate pentru consum. Pentru a repopula halele se apeleaza la alti furnizori.

Iata de ce sunt convins ca stuparitul modern va migra catre succesul obtinut de stiubee si Supul Popular, singurele care pastreaza nealterat fondul genetic.

Frecventele variatii de temperatura racesc stupii suprasolicitand albinele sa-si refaca microclimatul.Frecventa deschidere a stupilor mareste suprasolicitarea familiilor cu atat mai mult. In fine, cresterea arificiala a matcilor, practicata in apicultura intensiva, da matci mediocre sau inferioare calitativ.Din nou nu sunt motive benefice pentru fondul genetic.

Ca rezultat, oamenii vor lucra numai cu albine slabite, lucratoare anemice, incapabile sa reziste bolilor si mai ales Locii americane.


Apicultura intensiva creste riscul profitului

Scopul practicarii apiculturii intensive este de a obtine un numar cat mai mare de albine inaintea inceperii culesului.Este modul cel mai limpede de a obtine productii mari. Inceputul culesului insa nu poate fi anticipat cu exactitate cu o luna inainte. Poti avea parte de 8 zile reci sau calduroase care te arunca cu doua saptamani mai devreme sau mai tarziu cu culesul.Din acest motiv stuparii sunt bine pregatiti mult mai devreme sau mult mai tarziu; ce risipa de efort daca sunt gata prea tarziu sau ce impovarator daca sunt gata prea devreme, fiind obligati sa le sustinem cu hraniri artificiale.


Practicarea apiculturii intensive este periculoasa

Suprapunerea familiilor una peste alta este cea mai periculoasa dintre toate.Primavara avem dese scaderi de temperatura.Familiile aflate jos au cel mai mult de suferit prin racirea puietului cu toate consecintele sale.


Practicarea apiculturii intensive este foarte costisitoare.

La aceste metode intensive se preteaza de regula stupii foarte scumpi. In tot cazul avem nevoie de materiale auxiliare care sunt si ele foarte scumpe. Toate acestea necesita investitii mari care reduc sever profitul real.

Ori, sa manipulezi stupii de asa maniera intensiva, trebuie sa fii hamal de piata sau sa ai ajutoare cu brate puternice. Nu este de uitat propolisul care lipicios, complita toate lucrarile.Aceasta complicatie mareste efortul.


Practicarea apiculturii intensive ia o gramada de timp.

Toate metodele intensive necesita o sumedenie de munci. Egalizarea stupilor ea insasi cere un efort asa de mare incat stuparului ii va fi imposibil sa mai faca si altceva.Nu e cazul pentru cei mai multi stupari.De regula stuparitul este pentru ei o a doua munca.

Este de luat in calcul ca practicarea apiculturii intensive irita albinele, desele deschideri ale stupilor lasand urme adanci in sanul familiilor, prin racirea puietului si supararile de rigoare.

Fara sa-mi fie frica de critici pot afirma ca administrarea a patru familii in sistem intensiv echivaleaza cu munca intreaga pentru o stupina in sistemul Stupului Popular.De la o asemenea stupina veti dobandi mai multa miere si cu mai putina bataie de cap, in special daca veti utiliza metoda de Pionierat, o metoda ce nu presupune nici o suprasolicitare pentru albine.Ea elimina temporar punctul mort al familiei (cresterea puietului) si le directioneaza catre cules.


Stuparitul in pastoral

Stuparitul in pastoral constituie o buna modalitate de marire a productiei.Prin practicarea lui albinele au posibilitati succesive de cules: rapita, sparceta, salcam, tei, hrisca, flora salbatica etc...etc...

Singura problema este sincronizarea transportului cu infloritul plantelor.Iar Stupul Popular este perfect pentru a face asta. Stupii sunt plasati pe platforma pe doua randuri cu urdinisele spre exterior.E posibila prevederea unui coridor intre randuri,caz in care latimea totala a platformei va trebui sa fie de 1,6m.Personal cred ca ar fi bine ca stupii sa fie prevazuti din start cu corpuri, coridorul nefiind necesar, latimea totala ramanand la 1m. Pe lungime nu este necesar un spatiu mai mare de 600mm pentru fiecare stup.Este de dorit ca ici-colo sa fie gauri in dusumea pentru scurgerea apei. Fundul se prinde direct de dusumeaua platformei cu doua cuie sau doua holsuruburi. Ce este important este ca intre fund si corp si intre corpuri sa existe sisteme de blocare.

In functie de perioada din zi cand este efectuata stramutarea, utilizati urdinisul cu gauri sau podisorul din plasa. Odata ajunsi la destinatie folositi acoperisul nostru intr-o apa,care permite scurgerea apei spre spate. Dupa terminarea culesului va deplasati cu platforma pentru extractie, acolo unde aveti amenajat.


Aprecierea cantitatii de miere

Am descris deja cum poate fi apreciata cantitatea de miere prin cantitatea de dmp de miere capacita.Unii stupari gasesc aceasta metoda greoaie.Am prevazut un cantar tripod pentru ei.El cuprinde un tripod, o platforma de sustinere a stupului, un cantar cu arc si un levier.


Cum sa folosesti tripodul

Dati jos capacul si cutia podisor.

Avem de a face cu un stup ce contine doua corpuri cu faguri trasi.Unul este cu miere si celalalt cu puiet. Ideea este sa aflam cata miere exista. ( neavand poza tripodului pot doar sa spun ca stupul ramane suspendat intr-un carlig ce are la randul lui un cantar cu arc de greutate adecvata, dupa care urmeaza aprecierile). Un stupar ce detine mai multi stupi standardizati de acest fel, va cantari cat are mai multi stupi goi si va face o medie a greutatii in lemn.Dupa care, scadeti din greutatea totala 8 Kg pentru faguri complet trasi in doua corpuri si 2 Kg pentru albine plus puiet. Se va urmari sa ramana o cantitate de 12 Kg miere pentru iernat. In caz de lipsa, ceea ce lipseste va fi completat cu sirop. Hranitorul special descris mai sus este excelent pentru asa ceva. Siropul de zahar va fi depus primul de jos in sus astfel ca va fi si primul care se va consuma peste iarna.

Concluzii:


Stupul Popular este un stup logic
Economic ca forma, economic ca metoda de lucru, Stupul Popular este cu adevarat un stup logic.
Iarna, ghemul de albine are forma de para cu codita in jos.Ghemul isi permite sa se miste in continuu. Albinele din centru urca si consuma foarte putina miere. Incalzite prin acest consum, coboara spre periferie si isi incalzesc surorile. Mai tarziu urca spre rezerve si fac acest lucru atata timp cat dureaza iarna.
Si este important ca acest stup e suficient de inalt incat sa permita amplasarea rezervelor langa ghem, dar nu atat de larg incat sa oblige albinele sa se mute lateral dupa mancare. Intr-o situatie ca aceasta, niciodata marginile nu vor fi la fel de calde ca partea de sus.
Fata de ramele lungi si inguste, Stupul Popular are o evidenta superioritate, pentru ca are doi faguri suprapusi, cu o latime de 300mm si inaltime totala de 420mm.
Iarna albinele nu agreaza umiditatea. In stup insa este umiditate din abundenta tot timpul.Ea vine din exterior odata cu nectarul si este produsa prin evaporarea acestuia si respiratia albinelor. Intr-un stup larg, aerul umed coboara de pe ghem, care este o sursa de caldura, dupa care in contact cu peretii si ramele exterioare cuibului, se transforma in mucegai in detrimentul sanatatii albinelor. Intr-un stup ingust, cum e Stupul Popular, aceasta umezeala nu poate trece prin ghem.
Nefiind frig nu este nici condens.Umiditatea ramane deasupra cuibului si urca prin panza de sac ce acopera ramele, in podisor, care e plin cu material absorbant. Acest flux de circulatie este controlat de albine prin adaugarea sau diminuarea propolisului de pe panza de sac.
Din nou acest argument se prezinta impotriva podisorului din lemn sau panza imbibata cu ulei, si din nou impotriva unui stup larg cum e Dadant. De aici superioritatea unui invelis mic din panza.
In sezoanele bune, albinele mentin suficienta caldura pentru incalzirea puietului (oua si larve). Evident pot mentine mai bine aceasta caldura pe o suprafata de 300x300mm decat pe 450x450mm.
Iata iarasi superioritatea Stupului Popular.
Vara, da, albinele au nevoie de mult spatiu si acesta variaza foarte mult.Noi putem oferi acest spatiu din abundenta si la timpul potrivit, marind volumul stupului de jos in sus cat dorim, fara pericolul sa racim cuibul.
Stupul Popular nu transforma piatra in miere; nu o sa va dea miere fara sa faceti efort. Nu.
Stupul Popular va va face economii de bani si de timp si de cateva Kg de miere in fiecare iarna. Intr-un cuvant Stupul Popular este un stup practic si logic.Va va aduce bucurie Dvs si albinelor dvs.
De aceea, lucrand cu Stupul Popular cu faguri ficsi, veti asigura cu certitudine cea mai logica si placuta casa albinelor dvs. dragi- aceste benevole mesagere, inmiresmate cu germenii vietii, mai inaripate decat vantul, pricepute si de incredere, care infrumuteseaza neincetat natura nemuritoare.[......]

De aceea du-te, Stup Popular, du-te in toate gradinile din Franta.Du-te si daruieste copiilor gustari hranitoare facandu-i sa creasca sanatosi la trup si la minte.Du-te si adu-le tuturor aminte de nevoia de a munci, de blandetea coeziunii, de frumusetea devotamentului, succesul nenumaratelor familii.Du-te si umple fiecare casa cu miere si fericire.Mella fluunt tibi.




METODA SIMPLA ECONOMICA SI PRODUCTIVA

FARA RAME-FARA FOI ARTIFICILAE-MUNCA PUTINA


Incredere tradata

Stupul Popular a fost copiat in multe regiuni si se vinde sub diferite denumiri: Stupul Popular, Stupul Warre, Stupul tip Warre.Cu siguranta, persoane fara scrupule i-au atribuit propriul nume, facandu-i reclama cu doua caracteristici: fara rame, fara faguri artificiali.

Am vazut cativa dintre acesti stupi.In general nu prea sunt atent construiti. Cativa le-au facut modificari bizare, departe de a-i fi inbunatatit.Unele dintre ele chiar prostesti, care nu mai permit aplicarea tehnologiei noastre.

Nota

Toti cei care vad referiri la imagini iar imaginile nu exista, rog sa ma contacteze pe mail spre a trimite traducerea in format PDF



9 comentarii:

Anonim spunea...

vreau si eu un format pdf, laurentiur@yahoo.com Multumesc!

Anonim spunea...

mi s-a parut foarte interesanta aceasta lucrare
vreau si eu un format pdf
nik101976@yahoo.com
va multumesc

Anonim spunea...

Interesant. Eu am gasit varianta in limba engleza dar asta e cireasa de pe tort.
cirsteatoni@yahoo.com
MULTUMESC ANTICIPAT!!!!!

Anonim spunea...

Domnule Cernagor,
Am văzut că lipsește din traducerea dumneavoastră tabelul cu plantele melifere.
Dacă doriți vă pot trimite o traducere a tabelului (din ediția franceză)

Costin

Anonim spunea...

Buna ziua,

am citit cu mare interes lucrarea si cu aceasta ocazie mi s-au mai clarificat in minte unele lucruri.

Va rog sa imi trimiteti si mie formatul .pdf

edi@eif.ro

Va multumesc

akmm-Cernagor Nicolae spunea...

Pentru Costin
Da, m-ar interesa, l-as adauga la varianta care deja circula.Multumesc anticipat.

Anonim spunea...

Buna seara,

As fi interesat de formatul PDF despre care vorbeati in articol.
Va multumesc anticipat

andreiwq@yahoo.com

Anonim spunea...

Buna,
Este o lucrare super si m-ar interesa si pe mine un pdf
sever.buzan@yahoo.com
Va multumesc anticipat

Anonim spunea...

Foarte ineresant!
Cer prea mult dacă solicit formatul pdf complet?
Mulțumiri anticipate!
marian_ionescu52@yahoo.com